Înfruntarea ispitelor. Partea 2

27 iunie 2010

Pasajul Biblic: Iacov 1:12-18

Ideea de la mesajul trecut:

Dumnezeu permite încercări în viaţa noastră, pentru maturizarea noastră.

Însă este o linie după care încercările nu mai sunt încercări ci sunt ispite:

Dacă scopul încercărilor este să ne maturizeze atunci scopul ispitelor este să ne distrugă.

Mesajul va fi despre:

1. Care este răsplată învingerii ispitelor?

2. De unde apar ispitele?

3. Care sunt consecinţele căderii în ispită?

4. Cum să înfrunţi ispitele?

Şi încă o întrebare destul de importantă:

CUM ESTE DUMNEZEU?

1. Care este răsplata învingerii ispitelor?

Iacov 1

12Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.

Biruinţa în ispite are ca rezultat – UN PREMIU, un premiu promis de Dumnezeu. Un premiu care începe deja aici pe pămînt. Este pacea, bucuria, puterea, apropierea de Dumnezeu aici pe pămînt, şi mai este un premiu extraordinar care vom primi în cer.

Pe lîngă biruinţa ispitelor mai este şi cedarea în faţa ispitelor, şi Iacov vorbeşte despre asta mai departe.

2. De unde apar ispitele?

13Nimeni, când este ispitit, să nu zică: “Sunt ispitit de Dumnezeu”. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni.

Adevăr

  • Dumnezeu nu ispiteşte
  • Dumnezeu nu poate fi ispitit
  • Dumnezeu nu ispiteşte, de aceea nu ai de ce să-L blamezi.

Prima scuză a omului cînd a căzut în păcat a fost blamarea lui Dumnezeu.

Genaza 3:

11 Şi Domnul Dumnezeu a zis: “Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?”

12 Omul a răspuns: “Femeia pe care (TU) mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.”

13 Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: “Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: “Şarpele m-a amăgit, şi am mâncat din pom.”

Scuza lui Adam – femeia este vinovată, ea m-a ispitit, şi de fapt Tu eşti vinovat că mi-ai dat-o. Femeia la rîndul ei a luat exemplul lui Adam şi a spus că Şarpele e vinovat.

A spune că Dumnezeu e cel care ispiteşte înseamnă a spune că Dumnezeu este şi sursa ispitei, dar nu e aşa.

Dumnezeu nu ispiteşte. Păcatul nu a fost niciodată greşeala lui Dumnezeu, păcatul întotdeauna a fost greşeala omului.

Atunci cînd cazi în ispită te simţi vinovat, pentru a scăpa de acest sentiment, cauţi pe altcineva pe care să arunci responsabilitatea.

De obicei, cel mai uşor e să dai vina pe Dumnezeu, de ce Doamne ai permis, Tu doar eşti în control la toate lucrurile, putea-i să nu permiţi asta.

Blamarea are consecinţe:

  • Blamînd pe Dumnezeu începi să-L urăşti în cele din urmă.
  • Blamînd pe Dumnezeu începi să nu mai ai încredere în El.

Adevăr:

Suntem ispitiţi, deoarece avem dorinţe păcătoase:

14Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit.

15Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.

Banc: Într-o mănăstire a fost declarat un post pentru mai multe zile. Un călugăr mai tînăr n-a rezistat, a găsit un ou, s-a ascuns în camera lui, a luat o lumînare şi a început să-l coacă la lumînare. Şi întîmplător l-a prins preotul mai mare pe el, şi l-a întrebat ce face. Călugărul a spus – “Nu sunt eu vinovat, diavolul m-a ispitit”. Şi tot atunci şi diavolul iese de după colţ şi spune – “Nici prin cap nu mi-a trecut că poţi să coci oul la lumînare”.

Suntem ispitiţi de fapt de trei lucruri:

  1. Firea noastră păcătoasă – în care sunt înmagazinate toate aceste pofte.
  2. Satan
  3. Lumea – este un sistem de valori, care îţi propune într-un fel fericire şi plăceri, dar fără Dumnezeu. Un sistem vrea să-L excludă total pe Dumnezeu.

Tentaţia pentru a face rău şi a lua decizii greşite vine de la noi înşine.

Noi avem dorinţe fundamentale care sunt nişte dorinţe normale(bune)

-         dorinţa de a fi iubit

-         de a fi acceptat

-         de a fi apreciat

-         de a fi împlinit

-         nevoia de a fi în siguranţă

-         nevoia de protecţie

-         nevoia de afirmare

-         nevoia de realizare

Care însă sunt dorinţele păcătoase sau POFTELE:  dorinţa de a împlini aceste nevoi fundamentale pe o cale contrară voii lui Dumnezeu.

În noi este de multe ori dorinţa de a face lucrurile nu aşa cum trebuie, mereu să căutăm o cale nepermisă – ia asta, fă ceea, răspunde urît, spune o minciună, uite acolo. Sunt pofte care sunt în interiorul nostru.

Pavel a scris odată o listă de pofte care sunt în firea noastră păcătoasă:

Galateni 5:19-21

Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute, şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea,

închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,

pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

Avem nevoia de a ne simţi importanţa. Dumnezeu spune că suntem importanţi în ochii Lui, însă vine ispita – vei fi important dacă-i vei înjosi pe alţii, dacă-i vei bîrfi pe alţii, dacă vei jigni pe alţii, dacă te vei certa cu alţii.

Avem nevoia de a avea – Dumnezeu spune să ne mulţumim cu ceea ce avem, la fel Pavel spune cine nu lucrează nici să nu mănînce, adică dacă vrei să ai trebuie să lucrezi, sau tot Iacov a spus – nu aveţi pentru că nu cereţi, adică dacă nu ai, e bine să ceri. Toate sunt atitudini şi acţiuni după voia lui Dumnezeu. Şi vine ispita – dacă vrei să ai, trebuie să furi. Dacă vrei să ai, trebuie să mergi la compromis.

Toate acestea sunt tendinţe de a satisface nevoi normale ale omului pe o cale greşită, împotriva voii lui Dumnezeu.

Iată care este calea căderii:

Pofta interioară – te atrage – te momeşte – prinzi momeala, ca la pescuit – după ce ai prins-o – se naşte păcatul – şi păcatul aduce moartea.

Păcatul începe de la dorinţele interioare – începe în gîndire, cedarea în faţa păcatului începe în gîndire.

Momeala este mijlocul prin care ai putea să satisfaci aceste pofte.

Priveşti momeala şi ea arată aşa frumos, aşa bine, şi nici nu observi că ea are un cîrlig. Ai prins momeala, cîrligul te-a prins pe tine şi gata te-ai prins. Urmează durere, suferinţă şi moartea, în sens metaforic.

Calea:

Dorinţe păcătoase  -   decizia în minte  –   acţiunea   – păcatul   – moartea

Moartea în sens metaforic – Biblia spune că nimic nu ne poate despărţi de dragostea lui Dumnezeu.

3. Care sunt consecinţele căderii în ispită?

-         Vina şi ruşinea.

-         Îndepărtarea de Dumnezeu.

-         Deprindere. Cedarea în faţa ispitelor crează deprinderi de care pe urmă scapi cu greu.

-         Discreditare din partea oamenilor. Oamenii îşi pierd încrederea în tine.

-         Relaţiile au de suferit.

-         Distrugere, şi fizică şi spirituală.

Ispita propune satisfacerea nevoilor fundamentale, dar niciodată nu le va împlini.

Iacov spune

16Nu vă înşelaţi preaiubiţii mei fraţi:

Lucrurile bune pe care le cauţi, nu vin de jos, nu vin de la lume, fire, satan. Ispitele propun ceea ce în realitate nu pot să dea. Ispitele sunt înşelătoare.

Lucrurile bune vine de sus:

17orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, pogorându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.

18El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui.

Dumnezeu e descris aici ca Tatăl luminilor – adică Dumnezeu creatorul, Dumnezeul care a creat pămîntul, Soarele şi toate celelalte miliarde de stele.

Soarele de Pămînt şi pămîntul de soare sunt la aşa o distanţă încît e o poziţie perfectă pentru viaţă, dacă Pămîntul ar fi fost mai departe de Soare, el ar fi îngheţat. Dacă ar fi fost mai aproape ar fi ars, dar Dumnezeu a plasat în aşa fel încît sunt cele mai bune condiţii pentru viaţă în întregul sistem solar. Practic toată eneria necesară pentru viaţă vine de la Soare. Plantele, animalele, copacii, toate se alimentează cu energia de la soare.

Acesta este un bun pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor. Viaţa pe pămînt e un bun pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor.

Dumnezeu e cel ce menţine viaţa. Umbrele îşi schimbă poziţia în dependenţă de mişcarea soarelui pe cer, însă nu se schimbă şi Cel care a creat Soarele.

Dumnezeu este bun, şi El e cel ce dă lucrurile bune.

Şi e neschimbat în această calitate a Lui.

Şi Dumnezeu e cel car împlineşte  nu numai nevoile trupeşti dar şi cele spirituale. Dumnezeu e cel care poate iubi cu o dragoste perfectă. Ispita promite dragoste perfectă dar niciodată nu a putut s-o dea. Frustrare şi dezamăgire, iată ce dă ispita.

Dumnezeu e cel ce asigură protecţia absolută, Dumnezeu e cel care asigură siguranţă nu numai pe viaţă, dar şi pentru întreaga veşnicie.

Lucrurile bune nu vin de la firea noastră, nu vin de la lume, nu vin din ispite, ci vin de la Dumnezeu.

Galateni 5:22-24

Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,

blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.

Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.

  • Satan nu are nimic bun de dat.
  • Egoizmul nostru nu are nimic bun de dat
  • Dorinţele noastre păcătoase nu au nimic bun de dat
  • Lumea nu are nimic bun de dat

Toate lucrurile bune le dă Dumnezeu.

4. Cum să înfrunţi ispitele?

Să alergi la Dumnezeu şi la Cuvîntul Lui.

Soluţia pentru ispite este o relaţie apropiată cu Dumnezeu.

Ilustraţie – Colţ Alb

Cînd eram încă elev, am citit romanul Colţ Alb de Jack London. Colţ Alb era un cîne lup, şi odată cînd el era pui, era într-un loc cu mama lui, şi mai erau şi alţi cîini pe acolo. Mama lui era legată, iar el mai hoinărea prin apropiere, ceilalţi cîini se luau după el şi-l muşcau. Însă odată ele a descoperit o şmecherie, cînd ceilalţi cîini se luau după el, ele fugea la mama, şi cînd mai erau să-l prindă se trezeau muşcaţi de mama lui.

Cea mai bună soluţie pentru ispite în viaţa unui creştin e să alergi la Tata, la Tatăl ceresc.

Poţi să încerci să lupţi cu ispitele fără a alerga la Dumnezeu.

Cînd în interior vrei să  procedezi aşa cum ştii că nu ar fi bine, vrei să priveşti acolo unde nu trebuie, vrei să bîrfeşti, vrei să spui o vorbă jignitoare. Şi ştii că n-ar fi bine aşa ceva şi încerci din toate puterile să te impui să nu faci ceea ce eşti tentat aşa de tare să faci.

Ilustraţie – Odiseu

Odiseu din Eliada lui Homer – trecea cu marinarii săi pe lîngă un loc unde erau sirene. Sirenele acelea cîntau foarte frumos, aşa de frumos încît marinarii nu rezistau şi săreau în apă, după ce săreau sirenele celea îi mîncau. Acest lucru era ştiut de majoritatea marinarilo şi încercau să evite acel loc. Odiseu însă vroia foarte mult să le audă. De aceea a spus marinarilor săi să pună ceară în ureche, dar pe el să-l lege cu mai multe funii. Şi cît de tare el nu s-ar zbate atunci cînd va auzi sirenele, nimeni să nu-i dea drumul oricît de tare n-ar vrea el. L-au legat, şi-au pus ceară în urechi, şi cînd treceau pe lîngă acel loc, sirenele au început să cînte, şi Odiseu a început să se zbată, să strige la tovarăşii lui să-i dea drumul, deoarece nu mai putea să reziste, vroia să sară la acele sirene. Nimeni nici nu s-au apropiat de el. A doua zi el era istovit, lat la pămînt.

Ilustraţie – Orfeu

Mai este o altă istorie istoria lui Orfeu. El avea o liră la care cînta. Şi el cînta aşa de frumos încît nici un marinar nu mai auzea cîntarea sirenelor.

Dumnezeu e cel care cîntă un cîntec mai bun.

El e cel ce dă lucrurile bune.

Prin bunătatea Lui, noi suntem salvaţi, Cuvîntul adevărului este Evanghelia. Suntem salvaţi de păcat prin bunătatea şi generozitatea lui Dumnezeu.

Şi Dumnezeu niciodată nu a permis şi nu va permite să fim ispitiţi peste puteri:

1 Corinteni 10:13

Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.

Concluzie: Ispitele nu dau nimic bun, toate lucrurile bune vin de la Dumnezeu.

Posted on 1 July 2010, in Predici and tagged . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: