Puzzle. 17 octombrie 2010

Seara viziunii, 17 octombrie 2010

Autor: Vitalie Cucoş

Cîţi din voi aţi făcut puzzle în viaţa voastră?

Biserica se aseamănă cu un puzzle:

–         E compus din mai multe elemente;

–         Fiecare piesă e foarte importantă;(un tablou Puzzle fără o piesă arată de parcă nu i-ar ajunge ceva)

–         E nevoie de un proces lung pînă e gata tabloul;

–         E nevoie să te orientezi după imaginea reală pentru a construi puzzle;

Dacă e să ne uităm la biserică atunci putem vedea multe asemănări:

1. Biserica e compusă din mai multe mădulare;

  • 1 Corinteni 12: 12Căci, după cum trupul este unul şi are multe mădulare, şi după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, – tot aşa este şi Hristos.
  • 13Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh.
  • 14Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.
  • 15Dacă piciorul ar zice: “Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup”, – nu este pentru aceasta din trup?
  • 16Şi dacă urechea ar zice: “Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup” – nu este pentru aceasta din trup?
  • 17Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?
  • 18Acum dar Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El.
  • 19Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?
  • 20Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup.
  • 21Ochiul nu poate zice mâinii: “N-am trebuinţă de tine”; nici capul nu poate zice picioarelor: “N-am trebuinţă de voi.”
  • 22Ba mai mult, mădularele trupului, care par mai slabe, sunt de neapărată trebuinţă.
  • 23Şi părţile trupului, care par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţe,
  • 24pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste:
  • 25pentru ca să nu fie nici o dezbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.
  • 26Şi dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.
  • 27Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.
  • 28Şi Dumnezeu a rânduit în Biserică, întâi, apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, învăţători; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor, şi vorbirii în felurite limbi.
  • 29Oare toţi sunt apostoli? Toţi sunt prooroci? Toţi sunt învăţători? Toţi sunt făcători de minuni?
  • 30Toţi au darul tămăduirilor? Toţi vorbesc în alte limbi? Toţi tălmăcesc?
  • 31Umblaţi dar după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.

2. Fiecare mădular e foarte important.

fără un mădular imaginea întreagă arată de parcă nu i-ar ajunge ceva; Fiecare membru al trupului lui Hristos e important. Fără un anumit mădular trupul întreg suferă, spune Biblia. Fiecare are un rol unic în întreaga imagine gîndită de Dumnezeu.

3. E nevoie de un proces lung pînă imaginea întreagă e gata, e nevoie de timp pentru a zidi biserica.

Biserica sunt oamenii (şi nici odată nu a fost clădirea), iar oamenii – înseamnă relaţii. Dacă sunt oameni într-o biserică şi ei nu au relaţii unul cu altul, nu se cunosc unul cu altul, atunci aceea e o biserică pe moarte, sau poate deja e moartă.

E nevoie

  • de timp pentru a zidi relaţii,
  • de răbdare pentru a zidi relaţii,
  • de dorinţă pentru a zidi relaţii (cel mai greu e să convingi pe cineva să facă ceva cînd el nu vrea să facă aceasta).
  • de dragoste reciprocă, şi dragostea la fel e ceva care se zideşte cu timpul, se zideşte prin greşeli şi suferinţă de multe ori.

Puzzle – e foarte frustrant cînd vezi toate piesele împrăştiate, şi nu se potrivesc parcă, şi nici nu ştii de unde să începi – la fel este şi cu biserica de multe ori – totul stă aşa amestecat, te uiţi dintr-o parte şi vezi totul în dezordine, dar atunci cînd Dumnezeu începe lucrul Său, de a aranja fiecare piesă la locul său, atunci în cele din urmă apare o imagine minunată, cere timp dar este şi un rezultat bun.

Două greşeli pe care le-am făcut de cînd sunt în responsabilitatea de păstorie au fost

–  să încerc să împlinesc locuri goale, să fac ceea ce undeva alţii ar putea să facă. Biserica e atunci cînd fiecare îşi face partea lui unică pe care o are.

Şi mai e ceva interesant în ceea ce se numeşte organism omenesc. Cînd o mînă te doare, cealaltă o acoperă, acoperă rana, sau pur şi simplu ţine acolo unde este durere. Dacă o mînă e fracturată, şi cade ceva pe jos care trebuie ridicat – atunci mîna cealaltă ia obiectul de jos. Nu am avut niciodată în capul meu ca mîinile mele să se certe între ele….

Organizmul uman e unit, toate membrele fac ceea ce spune capul, atunci cînd nu fac, atunci membrul e bolnav şi are de suferit tot trupul.

O altă greşeală pe care o făceam şi undeva mai este tendinţa de a o repeta, este de a limita lucrarea lui Dumnezeu numai la biserica Învierea. Ştiu că sunt mulţi care vor pleca, fie în alt oraş, fie în altă ţară. Oriunde nu vei pleca, să ştii că oricum rămîi o piesă destul de importantă pentru Biserica lui Hristos, Dumnezeu vrea să te folosească în imaginea pe care o construieşte (BISERICA). Oriunde nu ai fi Dumnezeu vrea să fii parte a ceva mare.

În ziua de azi apar multe organizaţii, companii, ong-uri, şi oamenii se dedică acestor organizaţii cu trup, suflet şi duh. Adevărul este că unica instituţie care va rămînea este Biserica. Toate celelalte se vor termina aici pe pămînt, unele vor ţine cîţiva ani, altele mai mulţi ani, dar în cele din urmă toate se vor sfîrşi aici pe pămînt.

Biserica va exista mereu.

4. Imaginea bisericii întregi, imaginea bisericii în perfecţiune, este în mintea lui Dumnezeu.

Dumnezeu deja ştie cum ar vrea să arate această imagine. Şi ceea ce face El – pune piesele fiecare la locul lor unic pe care îl au în acest tablou. Dumnezeu dă daruri spirituale, Dumnezeu dă scopuri, Dumnezeu dă talente, Dumnezeu dă dorinţă şi înfăptuire. Şi tabloul pe care-l face Dumnezeu e cu totul altfel decît tabluorile pe care le facem noi, deoarece cele ale noastre, ai luat piesa şi ea nu ţi se împotriveşte de loc, nu opune nici o rezistenţă. Însă piesele din tabloul lui Dumnezeu, sunt oameni care au voinţă, pot lua decizii, se pot împotrivi şi se pot lăsa conduşi de Dumnezeu.

Care este locul tău unic în care Dumnezeu te cheamă în Biserica Lui?

Dacă ai gîndit vreo dată că nu ai nici un loc, atunci să ştii că te înşeli (la puzzle cel mai greu e să faci cerul, toate piesele sunt de o culoare şi nu ştii care lîngă care ar trebui să steiei, dar închipiue-ţi imaginea întreagă cu o mulţime de piese a cerului care nu sunt puse. Chiar dacă imaginea întreagă este şi nu este o piesă, tabloul nu e complet, lipseşte o pieasă, şi oricine va privi tabloul va observa că lipseşte o piesă, şi încă va arăta foarte precis unde e locul de unde lipseşte).

  • Nu-ţi lăsa biserica la nevoie
  • Nu lăsa ca focul din ea să se stingă
  • Nu lăsa ca rănile ei să sîngereze
  • Nu lăsa locul pe care trebuie să-l acoperi
  • Alege să fii parte a acestui tablou al lui Dumnezeu, nu sta într-o parte.
  • La fel – nu încerca să te forţezi să completezi un alt loc, în loc de cel care este al tău.

Biserica nu e numai lucrarea şi responsabilitatea păstorilor, liderilor – e responsabilitatea la toţi.

Dacă vrei să-ţi ajuţi biserica să fie ceea ce Dumnezeu vrea să fie – începe de la tine însuţiîncepe tu să-L cunoşti mai mult pe Dumnezeu. Cel mai mare aport pentru biserică va fi atunci cînd vei face paşi spre a cunoaşte mai mult pe Întemeietorul ei. Deoarece atunci cînd îl vei cunoaşte pe El mai mult, nu vei putea să fii indiferent de fraţii şi surorile tale (familia ta spirituală).

O nevoie, cea mai mare în societate – cea mai mare! Nu e foamea, sărăcia, etc. ci e lipsa de Dumnezeu.

Cea mai mare nevoie a societăţii e lipsa de Dumnezeu, atunci cînd eşti plin de Dumnezeu atunci eşti o persoană care împlineşte nevoi – şi aceasta se manifestă prin comportament, atitudini, cuvinte, decizii. Atunci cînd eşti plin de Dumnezeu – atunci tu împlineşti cele mai mari nevoi – lipsa de Dumnezeu.

Din cauza că toate greutăţile, şi lucrurile rele care sunt în societate sunt cauzate de lipsa de Dumnezeu. Cîteodată vrem să ne pornim să influenţăm societatea, şi parcă împlinim anumite nevoi, organizăm anumite programe, dar de multe ori noi mergem la oameni fără a fi plini de Dumnezeu şi se primesc două descurajări:

  1. Oamenii sunt descurajaţi că nevoia lor aşa şi nu a fost împlinită.
  2. Noi suntem frustraţi că nu am putut face ceea ce am intenţionat.

Fără Dumnezeu nu merită să începi nimic să faci, din cauza că nimic nu se va primi.

Şi de multe ori mă gîndesc – Dumnezeu permite oricum să facem de multe ori lucrurile fără El:

–         fără a ne ruga,

–         fără a ţine post şi rugăciune,

–         fără a ne mărturisi unii altora păcatele,

–         fără a rezolva conflictele ce le avem unul cu altul,

–         fără a ne dedica lui Dumnezeu

şi ne trezim la un moment dat că nu este putere spirituală, şi tot ce vezi este apatie, lipsă de dorinţă de a sluji. De multe ori ne rugăm în timpul serviciului, şi persoana care conduce cheamă la rugăciune şi se roagă 1-2 persoane şi gata, urmează o linişte şi asta e toată rugăciunea de laudă la adresa lui Dumnezeu. M-am descurajat de mai multe ori în urma la aşa situaţii, dar asta arată realitatea spirituală a bisericii noastre.

Relaţia cu oamenii şi atitudinea faţă de oameni este un indicator al relaţiei cu Dumnezeu.

– dacă faţă de oameni eşti mîndru, încăpăţînat şi rece – atunci e timpul să-ţi pui întrebări în privinţa relaţiei tale cu Dumnezeu. Atitudinea faţă de oameni dă de gol relaţia ta adevărată cu Dumnezeu. Dacă în urma relaţiei cu Dumnezeu rămîi tot plin de tine şi nu de Dumnezeu, atunci e timpul să pui întrebări referitoare la calitatea relaţiei tale cu Dumnezeu.

–         să încerci să fii în locul nepotrivit înseamnă să te forţezi pe tine, şi să faci şi pe alţii să se simtă incomodaţi.

–         să renunţi la a fi plasat în locul potrivit – înseamă să laşi tabloul întreg fără piese, să-l laşi cu goluri.

Eşti o piesă foarte importantă a capodoperei lui Dumnezeu – Biserica – lasă-L pe El să te pună acolo unde de potriveşti cel mai bine.

Posted on 26 October 2010, in Predici and tagged , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: