Cum să-ţi planifici corect viitorul? Partea 10

„Ce voi face în viitor?” – e întrebarea unui elev care termină şcoala, întrebarea unui student care termină universitatea, întrebarea unui om de afaceri ce este la începutul unei noi afaceri, întrebarea unui tînăr specialist care a plecat de la un serviciu la altul, e întrebarea şefilor din diferite organizaţii, e întrebarea oricărui om în anumite momente din viaţă.

E nevoie de planificat viitorul, de stabilit scopuri, obiective, termeni, spun dioferite cărţi despre administrarea timpului.

Ce spune Biblia despre planificare?

La baza mesajului de azi vom avea un pasaj din Iacov.

Iacov 4:13-17

13 Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: “Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie, şi vom câştiga!”

14 Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.

15 Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: “Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”

16 Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea.

17 Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!

Acest pasaj e interpretat greşit de multe ori – şi intepretarea constă în faptul că nu trebuie să planificăm ziua de mîine, sau nu trebuie să planificăm viitorul.

Dar realitatea de cele mai multe ori arată că dacă nu planifici, ai de suferit şi tu şi alţii. Dacă nu planifici viitorul, atunci nicăieri nu te vei mişca în viitor. Dacă e să ne uităm mai atent la planificare, în Biblie sunt pasaje care spun – planifică din timp, altfel eşti neînţelept.

  • David a planificat din timp construirea templului lui Dumnezeu.
  • În cartea proverbe se vorbeşte despre planificare.
  • Isus a vorbit despre planificare.

Luca 14

28Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească?

29Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi cei ce-l vor vedea, să înceapă să râdă de el,

30şi să zică: “Omul acesta a început să zidească, şi n-a putut isprăvi.”

Despre ce vorbeşte pasajul din Iacov?

Vobeşte despre cîteva atitudini a inimii. Cîteva greşeli care le fac oamenii atunci cînd îşi planifică viitorul.

Vom vorbi despre două greşeli fregvente care le fac oamenii, atît oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu, cît şi cei care îl cunosc.

Prima greşeală este:

1. Să planifici fără Dumnezeu.

Iacov 4:13 Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: “Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie, şi vom câştiga!”

Este oare ceva greşit în acestfel de planificare?

Este oare greşit să vorbeşti despre timp concret cînd ai de gînd să faci un lucru, despre un loc concret, şi despre un termen concret?

Nu cred că este ceva greşit în ceea ce a fost spus aici.

Acest tip de planificare de fapt nu are nimic rău şi păcătos. Nu este ignorat nici un principiu spiritual (biblic) aici. Planificarea este necesară, şi planificarea este importantă.

John McArthur a spus într-o predică de a sa la acest pasaj – Problema aici nu constă în ce a fost spus, ci în ce nu a fost spus.

Tot ce a fost spus e ceva bun, dar problema se ridică din ceea ce n-a fost spus – şi anume aici nu este nici o menţiune a lui Dumnezeu. E planificarea care nu include pe Dumnezeu. Este un fel de ateism practic, trăirea vieţii ca şi cum Dumnezeu nu ar exista. În orice planificare este această ispită – de a planifica fără Dumnezeu, fără a include pe Dumnezeu – fie este vorba de planificare în afaceri, planificarea locului de unde vei face studii sau chiar şi planificări a activităţilor bisericii – De multe ori planificăm multe lucruri, însă uităm să-L includem pe Dumnezeu.

Iacov se adrează în acest pasaj unui anumit tip de oameni. În cazul dat el ia un exemplu de oameni de afaceri, posibil din cauza că destinatarii evrei cărora le scria obişnuiau să facă afaceri, să vîndă, să cumpere şi tot aşa mai departe. Cu toate că aici s-ar potrivi orice alt om care face planuri.

Şi ceea ce-i descrie acest tip de oameni este o încredere excesivă în forţele proprii.

Iacov 4:13 Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: “Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie, şi vom câştiga!”

14 Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.

Sunt oameni care ignoră orice surpriză a vieţii.

  • Realitate a vieţii este căviaţa este imprevizibilă. Faci planuri dar aceste planuri de multe ori nu se îndeplinesc.
  • Altă realitate a vieţii este căviaţa este scurtă. Nici nu observi cum trece, şi nici nu observi cum dispare. Credem că vom trăi pînă la adînci bătrîneţe, şi e destul un accident şi toate speranţele unei vieţi lungi, dispar. Viaţa e scurtă, nu ştii cînd se va termina, şi viaţa e imprevizibilă – nu ştii ce se va întîmpla mine.
  • Altă realitate a vieţiieste că nu noi suntem stăpînii ei, ci Dumnezeu. Dumnezeu e cel ce dă viaţa şi toate lucrurile necesare pentru viaţă, şi tot El are dreptul să le ia cînd vrea. Iov atunci cînd a pierdut aproape tot ce avea, a spus –Domnul a dat, şi Domnul a luat.

Proverbe 27:1

Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi.

Nu putem şti ce va fi mîine, dar planificăm ca şi cum am fi stăpîni ai timpului, ştiind ce, cînd şi cum se va întîmpla. Am mai spus, nu e rău să planifici, şi chiar să planifici cu mare precizie, e rău atunci cînd excluzi faptul că Dumnezeu e Domn al timpului, şi Stăpîn al tuturor lucrurilor, ceea ce am planificat cu atîta precizie se va întîmpla dacă Dumnezeu va permite.

Ce oare motivează pe om să planifice fără Dumnezeu?

Mîndria, şi încrederea excesivă în faptul că viaţa e în mîinile tale. Poţi face ce vrei, şi cînd vrei şi cum vrei.

Primul pas pentru a îndrepta această greşeală este să recunoşti cine este Stăpînul la toate lucrurile, şi cine are mîinile Sale tot. Şi stăpînul este Dumnezeu.

Iacov 4:15 Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: “Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”

Este o planificare care îl include pe Dumnezeu, este o planificare ce începe dintr-o atitudine de smerenie.

  • O viaţă de succes este o viaţă în care cauţi să faci voia lui Dumnezeu.
  • O viaţă de succes e atunci cînd nu cauţi să-L conformezi pe Dumnezeu după planurile tale, ci te conformezi pe tine după planurile lui Dumnezeu.

O luptă continuă în mintea unui creştin – e lupta pentru locul de conducere.

Cine va conduce viaţa – eu sau Dumnezeu? Eul nostru de multe ori încearcă să excludă pe Dumnezeu. Din cauza că cel care va conduce, acela va primi şi slava.

nu-L includem pe Dumnezeu în planurile noastre şi motivul este – lăudăroşia.

Iacov 4:15 Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: “Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”

16 Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea.

Rădăcina atitudinii greşite– lăudăroşia (EU pot, Eu sunt în stare, de MINE depinde totul, pentru MINE totul se face, eu sunt cel mai important, nevoile mele trebuie să fie împlinite),mîndria, încrederea excesivă în forţele prorpii.

E o atitudine de mîndrie. Acolo unde este mîndrie şi egoizm, e foarte greu să faci voia lui Dumnezeu.

Viaţa de credinţă este o viaţă în care trăim după voia lui Dumnezeu

Cei ce nu fac voia lui Dumnezeu – sunt caracterizaţi de mîndrie

Cei ce fac voia lui Dumnezeu – sunt caracterizaţi de umilinţă şi smerenie.

  • Primul pas spre o administrare greşită a viitorului e să planifici fără Dumnezeu. Sau planificare cu Dumnezeu, într-un fel, dar fără a ţine cont de voia Lui.
  • La fel primul pas spre o administrare corectă e să-L incluzi pe Dumnezeu în toate domeniile vieţii tale, şcoala, serviciul, biserica, relaţia cu familia, prietenii, distracţiile.

Include-L pe Dumnezeu în planurile tale, mai bine zis ar fi – include-te pe tine în planurile lui Dumnezeu. Începe nu de la ceea ce vrei să realizezi tu în această viaţă ci de la ceea ce ar vrea Dumnezeu să realizezi în această viaţă.

Proverbe 16:1-3

1Planurile pe care le face inima atârnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul. –

2Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar cel ce cercetează duhurile este Domnul. –

3Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile.

Mai este o greşeală a administrării viitorului – este greşeala de a nu face binele pe care putem să-L facem în prezent

Greşeala nr.2

2. Să nu faci ceea ce ştii că este bine să faci.

Iacov 4:17 Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!

Viaţa de credinţă nu constă numai în cuvinte de “nu”, nu spune minciuni, nu fura, nu privi acolo unde nu trebuie… ci mai constă în multe alte lucruri care ar fi bine le faci.

Rick Warren a spus aşa o frază:

Dacă toată viaţa creştină ar fi un mănunchi de “Nu-uri”, nu fă asta, nu fă ceea, atunci oricine care este déjà mort ar putea fi calificat ca creştin, din cauza că morţii nimic nu fac.

Proverbe 3:27-28

27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s-o faci.

28 Nu zice aproapelui tău: “Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!” când ai de unde să dai.

Dacă cineva vine la tine şi îţi cere un ajutor pe care ai posibilitatea să-l oferi, atunci nu amîna acest ajutor. Ajută atunci cînd poţi, aşa cum poţi.

Un secret al succesului în viitor este să investeşti corect în prezent, ceea ce ai mai bun.

În filmul – “Singur acasă” Partea II, Kevin, eroul principal stătea de vorbă cu o doamnă care a suferit din cauza relaţiilor şi-i era frică să se mai apropie de oameni. El o încuraja să facă un pas spre oameni şi să nu amîne asta. Şi el a dat un exemplu despre patinele lui. Spunea că a primit cadou nişte patine, însă îi era frică să nu le distrugă de aceea nu le încălţa. Cînd a vrut însă să le încalţe, ele nu mai erau pe piciorul lui.

Acest verset, Iacov 4:17, este nu doar o concluzie a acestui pasaj ci şi a pasajelor anterioare din cartea Iacov. În acele pasaje, Iacov a scris despre – importanţa controlării vorbirii, despre înfruntarea ispitelor, despre ajutorarea celor ce sunt în nevoi, despre răbdarea în încercări. Toate acestea erau lucruri bune pentru viaţa unui creştin, şi Iacov spune, dacă ştii să faci bine şi nu faci – păcătuieşti.

Ce ştii să este bine să faci, şi încă nu faci???

Poate este vorba despre o diciplină personală de care ştii că ai nevoie – fie disciplina rugăciunii, citirii Bibliei, sau fie este legat de o deprindere de care ştii că ai nevoie să scapi. Sau poate e vorba de a face un anumit serviciu cuiva. În viaţa ta vezi mult mai bine aceste lucruri.

O mică concluzie:

  • O greşeală a planificării este să-L excluzi pe Dumnezeu din planurile tale. Şi îndreptarea acestei greşeli, e să-L incluzi pe Dumnezeu în domeniile din viaţa ta.
  • Altă greşeală e să amîni să faci bine.

Aş vrea să vă las cu două întrebări:

1. Te rogi pentru planurile care le faci?

Dacă încă nu te rogi începe să te rogi pentru toate domeniile în care faci planuri, şi vei vedea rezultatul implicării lui Dumnezeu în aceste planuri.

2. Ce ştii că ar fi bine să faci, şi încă nu faci?

Posted on 9 January 2011, in Predici and tagged , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: