Ziua Bisericii Invierea!!!

24 octombrie 2010

Autor: Vitalie Cucoş

Cîteva felicitări care le auzi aproape la fiecare zi de naştere:

–         să ai parte de fericire!

–         să ai parte de sănătate!

–         Să ai prieteni care să te iubească şi să te accepte aşa cum eşti!

–         Să ai parte de dragoste!

–         Să găseşti partenerul potrivit de viaţă la momentul potrivit!

Noi dorim aceste lucruri omagiaţiilor, şi e interesant:

– De ce le dorim aceste lucruri?

De ce le vorbim – “îţi doresc să ai asta sau alta”? Ce va schimba dorinţele astea?

Este o dorinţă pe care vrei să o vezi împlinită în oamenii pe care îi feliciţi. Şi cel mai interesant, la zile de naştere nimeni nu doreşte lucruri rele, ci numai lucruri bune – toate lucrurile bune care le vrei, acelea să se împlinească. Undeva înţelegem – oml e născut pentru a face ceva în viaţă, ceva important, la fel omul are nevoie de bucurie, are nevoie să fie iubit şi acceptat. Şi ceea ce noi dorim la zile de naştere, este ca aceste lucruri să fie reale în viaţa omagiatului.

– De ce oamenii se felicită anume în această zi?

De ce nu ai felicita persoana cu jumate de an înainte sau după ziua ei de naştere?

De ce e important anume în această zi să feliciţi persoana omagiată?

De ce anume în această zi omagiatul se simte foarte special! Şi anume în această zi, aştepţi o atenţie mai deosebită faţă de tine.

De ce oamenii se bucură în această zi că tu te-ai născut ?

Din cauza că a fost un început în viaţa ta, şi acest început Dumnezeu a făcut să fie anume într-o zi specifică.

A fost un început cu un scop, şi fiecare zi de naştere este ca ceva care aduce aminte – a fost un început în viaţa ta, ai ajuns pînă la această vîrstă, dar acesta nu este sfîrşitul, mai ai de mers pînă la sfîrşit, pentru asta ai nevoie să fii sănătos, pentru aceasta ai nevoie de surse materiale, şi alte lucruri, noi mai dorim – să fii apoape de Dumnezeu, din cauza că asta e important…

Sunt zilele de naştere, dar sunt şi zile în care cineva a murit, şi în fiecare an, rudele prietenii îşi aduc aminte de acea zi, cu tristeţe. Din cauza că atunci a fost sfîrşitul. Nu mai este scop pe care să-l împlineşti şi nu mai este bucurie pe care s-o trăieşti din cauza că nu mai trăieşti.

– De ce oamenii dăruiesc cadouri în această zi?

Ca aceste daruri să ajute omagiatul deja să experimenteze bucuria pe care i-o doresc şi la fel acestea să-i fie de folos în ceea ce i se doreşte pentru mai mult timp

–         Elevilor de clasa 1 la ziua de naştere li se dăruie penare, genţi, creioane – tot ce-i trebuie pentru a învăţa mai eficient la şcoală.

–         De multe ori la zile de naştere se dăruie cărţi, ca acestea să instruiască în ceva pe persoana omagiată.

Haideţi să vorbim despre biserică, dar aşa mai larg.

Înainte ca să vorbim despre asta aş vrea să clarific 2 lucruri:

Cine este Dumnezeu:

Dumnezeu este o Persoană în Trei – Sfînta Treime

• Dumnezeu Tatăl – Atotstăpînitorul
• Dumnezeu Fiul – Salvatorul
• Dumnezeu Duhul Sfînt – Cel care conduce împlineşte voia lui Dumnezeu pe pămînt

Sunt Trei Persoane în Una şi o Persoană în Trei Persoane.

Biserica

• Este biserica universală – e alcătuită din toţi credincioşii din toate timpurile
• Biserica locală – este o adunare de credincioşi care este într-un anumit loc şi într-un anumit timp.

Ce a dorit Dumnezeu Bisericii înainte ca ea să apară???

1. El i-a dorit sănătate spirituală.

aceasta e atunci cînd este unitate, şi o învăţătură sănătoasă.

1 Corinteni 12:12 Căci, după cum trupul este unul şi are multe mădulare, şi după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, – tot aşa este şi Hristos.

…

27Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.

• Un trup este sănătos – atunci cînd toate organele lui sunt sănătoase.
• Un trup este sănătos atunci cînd fiecare organ îşi îndeplineşte funcţia lui.
• Un trup este sănătos cînd este alimentat la timp.
• Un trup e sănătos atunci cînd fiecare parte a sa, fiecare organ tinde să ajute pe toate celelalte.
• Fiecare creştin are o parte importantă în trupul lui Hristos. Dacă nu o îndeplineşte, atunci trupul are de suferit.

2. Dumnezeu a dat daruri.

Mîntuirea(salvarea) este un dar.

Efeseni 2:8 Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.

Darurile spirituale:

Efeseni 4:11Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători,

12pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,

13până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;

14ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire;

15ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.

Scopul darurilor este de a fi folosite spre folosul altora.

3. Dumnezeu a dat o misiune bisericii.

Matei 28:18 Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le-a zis: “Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ.

19Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

20Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.

Ce aşteaptă Dumnezeu de la biserică?

1. Să fie strîns legată de Hristos.

Efeseni 4:15 ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.

16Din El tot trupul, bine închegat şi strâns legat, prin ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei, şi se zideşte în dragoste.

Toate greşelile bisericii din toate timpurile a fost să nu mai fie legată de Hristos – ci să fie legată de tradiţii, ambiţii omeneşti, slavă, etc…

Hristos e capul. Dacă trupul nu ascultă de cap, atunci e mare jale cu acel trup – atunci acel trup e paralizat.

Am observat momente cînd toţi încearcă să conducă. În cele din urmă nu se primeşte nimic, se primeşte un fel de haos, sau se primeşte un fel de fabulă a racului, ştiucii şi lebedei. Pentru ca biserica să fie unită e nevoie ca ea să fie supusă lui Hristos.

Capul ştie mai bine cum trebuie să se mişte mîna, sau în ce direcţie trebuie să meargă picioarele.

Organele unui trup funcţionează bine atunci cînd este o legătură strînsă cu capul. Dacă această legătură nu este – atunci corpul fie devine paralizat.

2. Să reflecte pe Hristos lumii.

Matei 5:14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămână ascunsă.

15Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

16Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Hristos – e responsabilitatea pe care a avut-o Isus(nu numele lui de familie)

Hristos – înseamnă salvare sau Salvator. Isus – cel care salvează. De ce salvează?

• Salvează de puterea păcatului,
• Salvează de dependenţe,
• Salvează de o gîndire stricată – gîndirea fără Dumnezeu în ea duce la distrugere, distrugere personală şi distrugerea oamenilor din jur.

Isus slavează de aceste lucruri. Isus salvează de lipsa de speranţă. Salvează de lipsa de dragoste, salvează de frici.

A arăta pe Hristos lumii – înseamnă a arăta această salvare.

• – atunci cînd eşti la şcoală şi decizi să nu copii – arăţi faptul că eşti salvat de aceasta, eşti salvat de deprinderile necinstite de a obţine succes.
• – atunci cînd eşti la magazin şi vînzătorul dă rest mai mult decît trebuie din greşeală, şi tu vezi şi întorci aceşti bani – arăţi că eşti salvat de lăcomie şi tendinţa de a lua ce nu e al tău.
• – cînd toată lumea în jur e agitată de materialism, modă, concurenţă – tu arăţi prin faptul că ai o linişte şi pace în inimă că eşti salvat de îngrijorare.

De obicei oamenilor le este greu să înţeleagă această salvare – dar ceea ce apare ca rezultat este o dorinţă de a afla – de ce eşti aşa cum eşti? Ce e cu salvarea asta pe care o ai. Cînd cei din jur sunt bolnavi şi tu unul te-ai însănătoşit, vindecat cumva – majoritatea vor dori să afle care e secretul care te-a vindecat.

–         arăţi faptul că eşti salvat propunînd şi altora să accepte această salvare…

–         arăţi că şti salvat(de egoism) – cînd manifeşti grijă şi dragoste faţă de oameni – oamenii sunt egoişti, şi de obicei multe lucruri le facem din frică….. prin faptul că procedezi…. arăţi că eşti salvat de aceste lucruri

3. Să folosească darurile care i-au fost date.

Închipuiţivă următorul caz: aţi cumpărat uni prieten un mobil scump la ziua lui de naştere – cu 3G, memorie 4 Giga, cu televizor, etc. Şi peste un an veniţi tot la ziua lui şi vedeţi mobilul cela, împachetat la fel cum era cînd l-aţi dăruit, aruncat undeva într-un colţ, cu praf deasupra, iar el stă cu mobilul lui vechi care n-are nici măcar polifonie, ce aţi gîndi în acel moment? Cred că aţi fi foarte supărat. Cadoul bun – nu e folosit, oribil!!!

Romani 12:6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei, să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui.

7Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

8Cine îmbărbătează pe alţii, să se ţină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cârmuieşte, să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie, s-o facă cu bucurie.

Pentru a folosi darul pe care îl ai mai întîi trebuie să ştii care e, dar îl ştii atunci cînd înţelegi pe Cel care ţi l-a dat. Atunci cînd aproape de Hristos, neapărat vei înţelege care e darul tău. Şi vei face paşi concreţi pentru a-l folosi.

Ilustraţie: mina dreaptă niciodată nu se întreabă ce trebuie să facă atunci cînd este un pix la îndemînă, o foaie şi trebuie de scris ceva. Iar mina stîngă nu se supără că mina dreapta face asta.

4. Să împlinească misiunea care i-a fost dată.

Biserica îşi îndeplineşte destinaţia cînd este strîns legată de Hristos, îl arată lumii, şi foloseşte darurile spirituale care i-au fost date.

Istoria bisericii:

–         Isus o avea în gînd(inimă) cînd a trăit pe pămînt

–         A vorbit despre ea

–         A trimis Duhul Sfînt să aibă grijă de ea

Şi a început biserica – în ziua cinczecimii….

Şi ea continuă şi va continua pînă la un moment – cînd va fi înplţată, răpită la cer, va dispărea…

Undeva în acest timp în 1999,  octombrie – a apărut şi biserica Învierea – ea este o parte a acestui plan măreţ a lui Dumnezeu, şi Dumnezeu vrea s-o folosească ca o parte importantă a ceea ce se numeşte Biserică universală,

Dumnezeu la fel îi doreşte aceleaşi lucruri

–         sănătate spirituală

–         unitate

–         dragoste

–         să fie supusă lui Hristos

–         să reflecte pe Hristos

Biserica universală nu va muri niciodată, ea va trăi pînă nu va fi luată la cer

Dar iată bisericile locale – pot să moară, dacă ajung să se îmbolnăvească şi nu sunt tratate la timp

Isus a avertizat bisericile din Apocalipsa 2 şi 3 că dacă nu caute să se vindece la timp – vor muri.

Sănătatea bisericii Învierea va depinde de felul cum vor funcţiona părţile ei componente, şi de felul cum va asculta de Hristos.

Puzzle. 17 octombrie 2010

Seara viziunii, 17 octombrie 2010

Autor: Vitalie Cucoş

Cîţi din voi aţi făcut puzzle în viaţa voastră?

Biserica se aseamănă cu un puzzle:

–         E compus din mai multe elemente;

–         Fiecare piesă e foarte importantă;(un tablou Puzzle fără o piesă arată de parcă nu i-ar ajunge ceva)

–         E nevoie de un proces lung pînă e gata tabloul;

–         E nevoie să te orientezi după imaginea reală pentru a construi puzzle;

Dacă e să ne uităm la biserică atunci putem vedea multe asemănări:

1. Biserica e compusă din mai multe mădulare;

• 1 Corinteni 12: 12Căci, după cum trupul este unul şi are multe mădulare, şi după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, – tot aşa este şi Hristos.
• 13Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh.
• 14Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.
• 15Dacă piciorul ar zice: “Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup”, – nu este pentru aceasta din trup?
• 16Şi dacă urechea ar zice: “Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup” – nu este pentru aceasta din trup?
• 17Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?
• 18Acum dar Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El.
• 19Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?
• 20Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup.
• 21Ochiul nu poate zice mâinii: “N-am trebuinţă de tine”; nici capul nu poate zice picioarelor: “N-am trebuinţă de voi.”
• 22Ba mai mult, mădularele trupului, care par mai slabe, sunt de neapărată trebuinţă.
• 23Şi părţile trupului, care par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţe,
• 24pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste:
• 25pentru ca să nu fie nici o dezbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.
• 26Şi dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.
• 27Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.
• 28Şi Dumnezeu a rânduit în Biserică, întâi, apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, învăţători; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor, şi vorbirii în felurite limbi.
• 29Oare toţi sunt apostoli? Toţi sunt prooroci? Toţi sunt învăţători? Toţi sunt făcători de minuni?
• 30Toţi au darul tămăduirilor? Toţi vorbesc în alte limbi? Toţi tălmăcesc?
• 31Umblaţi dar după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.

2. Fiecare mădular e foarte important.

fără un mădular imaginea întreagă arată de parcă nu i-ar ajunge ceva; Fiecare membru al trupului lui Hristos e important. Fără un anumit mădular trupul întreg suferă, spune Biblia. Fiecare are un rol unic în întreaga imagine gîndită de Dumnezeu.

3. E nevoie de un proces lung pînă imaginea întreagă e gata, e nevoie de timp pentru a zidi biserica.

Biserica sunt oamenii (şi nici odată nu a fost clădirea), iar oamenii – înseamnă relaţii. Dacă sunt oameni într-o biserică şi ei nu au relaţii unul cu altul, nu se cunosc unul cu altul, atunci aceea e o biserică pe moarte, sau poate deja e moartă.

E nevoie

• de timp pentru a zidi relaţii,
• de răbdare pentru a zidi relaţii,
• de dorinţă pentru a zidi relaţii (cel mai greu e să convingi pe cineva să facă ceva cînd el nu vrea să facă aceasta).
• de dragoste reciprocă, şi dragostea la fel e ceva care se zideşte cu timpul, se zideşte prin greşeli şi suferinţă de multe ori.

Puzzle – e foarte frustrant cînd vezi toate piesele împrăştiate, şi nu se potrivesc parcă, şi nici nu ştii de unde să începi – la fel este şi cu biserica de multe ori – totul stă aşa amestecat, te uiţi dintr-o parte şi vezi totul în dezordine, dar atunci cînd Dumnezeu începe lucrul Său, de a aranja fiecare piesă la locul său, atunci în cele din urmă apare o imagine minunată, cere timp dar este şi un rezultat bun.

Două greşeli pe care le-am făcut de cînd sunt în responsabilitatea de păstorie au fost

–  să încerc să împlinesc locuri goale, să fac ceea ce undeva alţii ar putea să facă. Biserica e atunci cînd fiecare îşi face partea lui unică pe care o are.

Şi mai e ceva interesant în ceea ce se numeşte organism omenesc. Cînd o mînă te doare, cealaltă o acoperă, acoperă rana, sau pur şi simplu ţine acolo unde este durere. Dacă o mînă e fracturată, şi cade ceva pe jos care trebuie ridicat – atunci mîna cealaltă ia obiectul de jos. Nu am avut niciodată în capul meu ca mîinile mele să se certe între ele….

Organizmul uman e unit, toate membrele fac ceea ce spune capul, atunci cînd nu fac, atunci membrul e bolnav şi are de suferit tot trupul.

– O altă greşeală pe care o făceam şi undeva mai este tendinţa de a o repeta, este de a limita lucrarea lui Dumnezeu numai la biserica Învierea. Ştiu că sunt mulţi care vor pleca, fie în alt oraş, fie în altă ţară. Oriunde nu vei pleca, să ştii că oricum rămîi o piesă destul de importantă pentru Biserica lui Hristos, Dumnezeu vrea să te folosească în imaginea pe care o construieşte (BISERICA). Oriunde nu ai fi Dumnezeu vrea să fii parte a ceva mare.

În ziua de azi apar multe organizaţii, companii, ong-uri, şi oamenii se dedică acestor organizaţii cu trup, suflet şi duh. Adevărul este că unica instituţie care va rămînea este Biserica. Toate celelalte se vor termina aici pe pămînt, unele vor ţine cîţiva ani, altele mai mulţi ani, dar în cele din urmă toate se vor sfîrşi aici pe pămînt.

Biserica va exista mereu.

4. Imaginea bisericii întregi, imaginea bisericii în perfecţiune, este în mintea lui Dumnezeu.

Dumnezeu deja ştie cum ar vrea să arate această imagine. Şi ceea ce face El – pune piesele fiecare la locul lor unic pe care îl au în acest tablou. Dumnezeu dă daruri spirituale, Dumnezeu dă scopuri, Dumnezeu dă talente, Dumnezeu dă dorinţă şi înfăptuire. Şi tabloul pe care-l face Dumnezeu e cu totul altfel decît tabluorile pe care le facem noi, deoarece cele ale noastre, ai luat piesa şi ea nu ţi se împotriveşte de loc, nu opune nici o rezistenţă. Însă piesele din tabloul lui Dumnezeu, sunt oameni care au voinţă, pot lua decizii, se pot împotrivi şi se pot lăsa conduşi de Dumnezeu.

Care este locul tău unic în care Dumnezeu te cheamă în Biserica Lui?

Dacă ai gîndit vreo dată că nu ai nici un loc, atunci să ştii că te înşeli (la puzzle cel mai greu e să faci cerul, toate piesele sunt de o culoare şi nu ştii care lîngă care ar trebui să steiei, dar închipiue-ţi imaginea întreagă cu o mulţime de piese a cerului care nu sunt puse. Chiar dacă imaginea întreagă este şi nu este o piesă, tabloul nu e complet, lipseşte o pieasă, şi oricine va privi tabloul va observa că lipseşte o piesă, şi încă va arăta foarte precis unde e locul de unde lipseşte).

• Nu-ţi lăsa biserica la nevoie
• Nu lăsa ca focul din ea să se stingă
• Nu lăsa ca rănile ei să sîngereze
• Nu lăsa locul pe care trebuie să-l acoperi
• Alege să fii parte a acestui tablou al lui Dumnezeu, nu sta într-o parte.
• La fel – nu încerca să te forţezi să completezi un alt loc, în loc de cel care este al tău.

Biserica nu e numai lucrarea şi responsabilitatea păstorilor, liderilor – e responsabilitatea la toţi.

Dacă vrei să-ţi ajuţi biserica să fie ceea ce Dumnezeu vrea să fie – începe de la tine însuţi – începe tu să-L cunoşti mai mult pe Dumnezeu. Cel mai mare aport pentru biserică va fi atunci cînd vei face paşi spre a cunoaşte mai mult pe Întemeietorul ei. Deoarece atunci cînd îl vei cunoaşte pe El mai mult, nu vei putea să fii indiferent de fraţii şi surorile tale (familia ta spirituală).

O nevoie, cea mai mare în societate – cea mai mare! Nu e foamea, sărăcia, etc. ci e lipsa de Dumnezeu.

Cea mai mare nevoie a societăţii e lipsa de Dumnezeu, atunci cînd eşti plin de Dumnezeu atunci eşti o persoană care împlineşte nevoi – şi aceasta se manifestă prin comportament, atitudini, cuvinte, decizii. Atunci cînd eşti plin de Dumnezeu – atunci tu împlineşti cele mai mari nevoi – lipsa de Dumnezeu.

Din cauza că toate greutăţile, şi lucrurile rele care sunt în societate sunt cauzate de lipsa de Dumnezeu. Cîteodată vrem să ne pornim să influenţăm societatea, şi parcă împlinim anumite nevoi, organizăm anumite programe, dar de multe ori noi mergem la oameni fără a fi plini de Dumnezeu şi se primesc două descurajări:

1. Oamenii sunt descurajaţi că nevoia lor aşa şi nu a fost împlinită.
2. Noi suntem frustraţi că nu am putut face ceea ce am intenţionat.

Fără Dumnezeu nu merită să începi nimic să faci, din cauza că nimic nu se va primi.

Şi de multe ori mă gîndesc – Dumnezeu permite oricum să facem de multe ori lucrurile fără El:

–         fără a ne ruga,

–         fără a ţine post şi rugăciune,

–         fără a ne mărturisi unii altora păcatele,

–         fără a rezolva conflictele ce le avem unul cu altul,

–         fără a ne dedica lui Dumnezeu

şi ne trezim la un moment dat că nu este putere spirituală, şi tot ce vezi este apatie, lipsă de dorinţă de a sluji. De multe ori ne rugăm în timpul serviciului, şi persoana care conduce cheamă la rugăciune şi se roagă 1-2 persoane şi gata, urmează o linişte şi asta e toată rugăciunea de laudă la adresa lui Dumnezeu. M-am descurajat de mai multe ori în urma la aşa situaţii, dar asta arată realitatea spirituală a bisericii noastre.

Relaţia cu oamenii şi atitudinea faţă de oameni este un indicator al relaţiei cu Dumnezeu.

– dacă faţă de oameni eşti mîndru, încăpăţînat şi rece – atunci e timpul să-ţi pui întrebări în privinţa relaţiei tale cu Dumnezeu. Atitudinea faţă de oameni dă de gol relaţia ta adevărată cu Dumnezeu. Dacă în urma relaţiei cu Dumnezeu rămîi tot plin de tine şi nu de Dumnezeu, atunci e timpul să pui întrebări referitoare la calitatea relaţiei tale cu Dumnezeu.

–         să încerci să fii în locul nepotrivit înseamnă să te forţezi pe tine, şi să faci şi pe alţii să se simtă incomodaţi.

–         să renunţi la a fi plasat în locul potrivit – înseamă să laşi tabloul întreg fără piese, să-l laşi cu goluri.

Eşti o piesă foarte importantă a capodoperei lui Dumnezeu – Biserica – lasă-L pe El să te pună acolo unde de potriveşti cel mai bine.