Dedicarea pentru Dumnezeu

10 noiembrie 2013/Serie: Dedicarea – linia după care începe transformarea.

Autor: Vitalie Cucoș

Partea 1. Dedicarea pentru Dumnezeu

Foarte mult visam să fiu odată premiat cu o medalie la competiție sportivă. Îmi părea ceva de neatins. Am venit în Chișinău, m-am dedicat antrenamentelor, și am fost premiat.

Dacă nu mă dedicam acelor antrenamente, medalia avea să rămână un vis, și numai din cauza dedicării și a ceea ce Dumnezeu a făcut am putut să trăiesc acea bucurie.

În următoarele trei mesaje voi vorbi despre dedicare – dedicarea față de Dumnezeu, față de oameni și față de învățare.

Romani 12

1. Va indemn,

dar, fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca.

2. Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita.

Vă îndemn – nu este o poruncă ci mai degrabă un îndemn, ceva de bună voie, ceva care omul nu poate fi forțat să facă

Fraților – se adresează creștinilor

Pentru îndurarea lui Dumnezeu:

  • –       Domnul ne-a
  • –       Iubit
  • –       Ales
  • –       Salvat
  • –       Are un plan perfect pentru noi
  • –       Se îngrijește de noi

Poți să vii cu forța la biserică, dar nu poți să te dedici lui Dumnezeu cu forța.

Poți să faci multe lucruri pentru Dumnezeu din cauza că trebuie, dar dedicarea față de Dumnezeu e ceva ce înțelegi, e ceva ce conștientizezi cît de importantă e și de ce să o faci.

Domnul ți-a oferit

  • –       Loc de trai
  • –       Dragoste
  • –       Chemare
  • –       Mentori
  • –       Loc de slujire
  • –       Resurse de tot felul
  • –       Oameni cu care să trăiești și cu care să te juți reciproc.

Ce așteaptă Dumnezeu ca răspuns:

–       dedicare

Când am început să mă implic ca pastor la Speranța, am întrebat tinerii care avea responsabilități diferite – ce vă motivează să vă implicați – cineva mi-a spus – noi am primit mult, acum vrem să dăm.

Atunci când înțelegi cât de mult ai primit, și înțelegi că trebuie deja să faci ceva cu asta – atunci ești pregătit pentru o lucrare frumoasă pentru Dumnezeu.

Vrea să menționez – atunci când conștientizezi, nu atunci când primești.

Cineva poate primi o bucată de pâine și să conștientizeze foarte bine ce mare și bun e Dumnezeu. Altcineva poate să primească de la Dumnezeu și casă de locuit și mașină și bani și mâncare și dragoste și iertare, și niciodată să nu conștientizeze asta.

Dacă tu înțelegi cât de mare e îndurarea lui Dumnezeu față de tine, atunci acest mesaj este pentru tine – să-l aplici. Dacă nu înțelegi, atunci acest mesaj este pentru tine – ca să te gândești.

Aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie

  • Jertfa vie e ceva ce se mișcă, acționează, a ne aduce pe noi ca o jertfă vie înseamnă că vom fi vii pentru Dumnezeu, Dumnezeu nu are nevoie de noi ca morți,
  • O jertfă vie mai are tendința să fugă de pe altar
  • De aceea de fiecare dată când fuge – ai responsabilitatea să o aduci înapoi.

Sacrificiul nostru pentru Dumnezeu trebuie să fie sfânt:

–       Adică ceva pus de o parte pentru Domnul.

Exemple:

Ai o haină pe care ai spus că o vei purta doar pentru nuntă – ai pus-o de o parte. Așa și trupurile noastre trebuie să fie puse de o parte pentru Dumnezeu. Odată ce pui trupul tău de o parte pentru Dumnezeu, nu mai poți face chiar tot ce vrei cu el, ci doar ceea ce vrea Dumnezeu:

  • –       Cât de mult timp petrecem în rugăciune?
  • –       Cât de mult timp punem de o parte pentru Dumnezeu, pentru a ne gândi pentru a medita la Dumnezeu?

Felul cum îți folosești timpul arată cui și la ce ești dedicat.

Sacrificiul nostru trebuie să fi plăcut lui Dumnezeu:

Ceea ce facem pentru Dumnezeu nu trebuie să fie făcut cu o inimă împărțită ci total dedicată lui Dumnezeu.

Aceasta e închinarea adevărată:

Când îți aduci trupul tău ca o jertfă, adică te dedici lui Dumnezeu cu tot ce ești

E o închinare logică

E logic să dai tot ce ai și aceasta să fie închinare, nu e logic să nu te dai lui Dumnezeu dar totuși să pretinzi că Îl slujești.

Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia:

  • –       Veacul acesta:
  • –       Materialism
  • –       Mai mult e concentrat pe fericirea personală
  • –       Mai mult e concentrat pe câștigul personal
  • –       Mita
  • –       Copiatul
  • –       Minciuna pentru câștiga
  • –       Concubinajul
  • –       Corupția din societate

Suntem chemați la a trăi diferit de marea majoritate

Ci să vă prefaceți prin înoirea minții voastre

Ai nevoie să renunți la anumite convingeri greșite, pentru ca să înceapă să apară ceva nou în mintea ta.

  • Nu poți să crezi 2 lucruri total opuse în același timp
  • Nu poți să pui un lup și o oaie în aceeași cușcă și să te aștepți că oaia va fi bine și lupul sătul.
  • Nu poți să crezi și în evoluție și în faptul că Dumnezeu a creat omul, ele se exclud una pe alta.
  • Nu poți să urăști pe toți din jur în inima ta, dar cu gura să spui că îi iubești pe toți.
  • Nu poți să urăști oamenii și să spui că iubești pe Dumnezeu.
  • Nu poți să fii și de partea lui satan și de partea lui Dumnezeu în același timp.
  • Exemplu – unii spun că nu sunt nici cu satana, nici cu Isus – așa cred ei, a spune așa deodată arată faptul că nu ești a lui Dumnezeu dar a lui satan, nu poți să fii la mijloc.

Transformare

  • Cele mai puternice mesaje de multe ori sunt mărturiile personale a felului cum Dumnezeu te-a salvat, cum Dumnezeu a lucrat.
  • Dar dacă viața ta nu se va transforma, dacă vei rămâne cu același fel de gândire, atunci aceste mărturii își vor pierde din putere, vor lăsa doar tristețe și durere în inimile la cei ce au investit în voi și dragoste și învățătură din scriptură și alte lucruri.
  • Poți să fii un exemplu pentru alții cum Dumnezeu poate să transforme o viață
  • La fel poți să fii și un exemplu al încăpățânării omenești.

Când gândirea e înoită cu cuvântul lui Dumnezeu – înțelegi voia lui Dumnezeu.

  • Mulți se plâng că nu cunosc voia lui Dumnezeu, dar nu vor să renunțe la gândirea veche, la egoismul vechi,
  • Nu vei afla niciodată voia lui Dumnezeu dacă continui să crezi minciunile lui satan.
  • Dedicarea față de Dumnezeu te va costa totul. Și poate nu te vei decide niciodată să dai în întregime tot ceea ce ești, dar adevărul e că – odată oricum vei pierde totul.
  • Tinerețea ta – poți să o dai lui Dumnezeu acum și El să facă ceva frumos din ea.
  • Poți să nu o dai lui – dar peste 40 de ani, ea nu va mai fi oricum.
  • Poți să dai toate talentele tale lui Dumnezeu, adică să le folosești pentru Dumnezeu, și Dumnezeu va face ceva frumos cu ele. Poți să nu le dai, dar peste un timp oricum le vei pierde.
  • Poți să dai timpul tău lui Dumnezeu, și Dumnezeu îți va descoperi lucruri foarte frumoase în acest timp, te va ajuta să înțelegi pentru ce exiști pe acest pământ, care e scopul vieții tale, cum este Dumnezeu, vei sluji pe Dumnezeu, și toate acestea vor conta mult pentru întreagă veșnicie.
  •  Poți să nu dedici timpul tău pentru Dumnezeu, realitatea e că oricum îl vei pierde, el oricum va trece.
  •  Poți să dedici viața lui Dumnezeu, poți să nu o dedici – dar oricum o vei pierde.
  •  Locul unde s-au aruncat cele mai multe daruri și talente care puteau să fie atât de frumos folosite de Dumnezeu în această viață e la cimitir.
  • Emoțiile bune te împing la ceva frumos, dar care nu ține mult, ci doar cât țin emoțiile, dar numai dedicarea te va ajuta să faci ceva măreț și frumos.
  • Să alegi să fii dedicat lui Dumnezeu, înseamnă să alegi o cale a luminii în care te vei vedea așa cum ești.
  •  Lumea – este o cale a întunericului. Acolo mereu încerci să ascunzi ceea ce ești.
  • –       adevărul este ascuns
  • –       inenții ascunse
  • –       păcate ascunse
  • –       fățărnicie

Doar calea luminii te va ajuta să te schimbi, nimeni nu vrea să meargă murdar pe o cale a luminii.

Lipsa de dedicare – poți să faci lucrurile corecte fără dedicare, dar nu poți să fii dedicat și sp nu faci lucrurile corecte.

  • –       poți să mergi la biserică
  • –       să faci fapte bune
  • –       să nu copii la școală
  • –       să încerci să nu spui minciuni

dar toate acestea vei înceta să le faci când nu le vei vedea ca ceva profitabil.

Dedicarea e atunci când în interiorul tău decizi să faci ceea ce Dumnezeu îți spune.

  • Programele nu schimbă – dedicarea schimbă.
  • Noi facem multe programe aici și întâlniri, cel mai trist lucru e că ele nu te vor schimba dacă doar vei participa la ele, schimbarea va începe după ce te vei dedica la ceea ce auzi în aceste programe.
  •  Emoțiile nu schimbă – poți acum să plângi mult pentru păcatele tale, dar mâine să-ți trăiești viața exact așa cum ai trait-o.
  •  Dedicarea schimbă.
  •  Atunci când ești dedicat lui Dumnezeu, nu poți trăi cu resentimente, neiertare, ură pentru alții, altfel te autoamăgești pe tine însuți că ești dedicat lui Dumnezeu.
  •  Nimic nu se va schimba în viață dacă nu faci pasul de dedicare.
  • Cel mai important lucru pe care poți să-l faci în viață e să te dedici lui Dumnezeu.

Dedicarea pentru Dumnezeu – ce va aduce ea în viața ta?

  • –       vei avea o închinare adevărată în fața lui Dumnezeu
  • –       gândirea se va schimba
  • –       caracterul se va schimba
  • –       vei înțelege scopul pentru care trăiești
  • –       vei trăi conform lui
  • –       vei fi de folos lui Dumnezeu

Concluzie

Adevărata închinarea și transformare în viața ta vor avea loc doar atunci când vei dedica lui Dumnezeu în mod permanent și trupul și mintea.

 

Ce să faci să fii fericit?

  • Ai avut situații în care știai cum trebuia să faci – dar nu ai facut
  • Știai cum să-ți ceri iertare – dar nu ți-ai cerut
  • Știai cum să înveți dar nu ai învățat

A fi fericit e foarte strâns legat de a face ceea ce știi că trebuie să faci.

În cartea Iacov din Biblie, autorul ei adresează anume tema aceasta în unul din pasajele sale

Iacov 1:19-25

19. Stiti bine lucrul acesta, preaiubitii mei frati! Orice om sa fie grabnic la ascultare, incet la vorbire, zabavnic la manie;

  • – E bine mai mult să asculți decât să vorbești
  • – Atunci cînd ești mânios – nu mai asculți nimic, atunci când crezi că le știi pe toate și nu mai ai nevoie de nici un sfat… atunci să știi – capacitatea de a asculta e foarte scăzută
  • – Mânia te impinge la încăpățânare.
  • – Cineva a spus – când te întîlnești cu un om înțelept – ascultă cât mai mult, și deschide gura doar atunci când vrei să mai afli ceva de la el.

20. caci mania omului nu lucreaza neprihanirea lui Dumnezeu.

21. De aceea lepadati orice necuratie si orice revarsare de rautate, si primiti cu blandete Cuvantul sadit in voi, care va poate mantui sufletele.

  • – Primul pas pe care să-l faci – smerește-te și ascultă, oricare a r fi problema ta, mai întâi smerește-te și caută adevărul, caută răspuns la ceea ce nu-ți este clar.
  • – Dacă e vorba de școală, ai probleme cu colegii, sau cu învîțatul, sau cu profesorii, nu știi să te împaci cu profesorii, smerește-te și ascultă, întreabă, cere ajutor.
  • – Dacă ai probleme cu administrarea și organizarea timpului, smerește-te și ascultă. Caută cărți despre administrare, cere sfaturi de la persoane care știi că sunt organizate, etc.
  • – Dacă ai pierdut pasiunea pentru Dumnezeu și vrei să ieși din această stare – smerește-te și cere un sfat, ascultăă o predică….
  • Neapărat un răspuns vei primi… dar aceasta nu va fi deajuns… când doar asculți, se întâmplă ceea ce e scris în următorul verset.

22. Fiti implinitori ai Cuvantului, nu numai ascultatori, inselandu-va singuri.

  • – Când nu asculți – aceasta se numește încăpățânare
  • -Cînd asculți și faci – aceasta se numește aplicare
  • – Cînd asculți și nu faci – aceasta se numește autoamăgire
  • – Atâția oameni se amăgesc la noi în țară…
  • – După statistici 98 % se numesc creștini – și ce înseamnă a fi creștin? A-l avea pe Isus ca Domn și Mântuitor în viața ta și a trăi conform principiilor Lui.
  • – Prima parte mulți o acceptă, a doua parte cei mai mulți nu o trăiesc. Și pe de o parte spui – da eu sunt creștin – dar pe de altă parte nu trăiești deloc conform la ceea ce e scris în Biblie.
  • – Mulți se autoamăgesc cu gândul că a merge la biserică și a auzi un mesaj duminca e suficient – dar nu este.

23. Caci, daca asculta cineva Cuvantul, si nu-l implineste cu fapta, seamana cu un om care isi priveste fata fireasca intr-o oglinda,

24. si, dupa ce s-a privit, pleaca si uita indata cum era.

  • – Să presupunem că ești băiat, te trezești dimineața și mergi la oglindă și te gândești – da trebuie să mă bărberesc. Dar te înotrci și peste 5 minute ai uitat ce trebuie să faci, mergi la școală și acolo îți spune cineva – am impresia că ți s-au terminat lamele de ras.
  • – Sau ești fata, te trezești dimineața, te duci la oglindă și spui – părul e cam ciufulit, trebuie să mă pieptăn, te întorci de la oglindă și ai uitat ce vrei să faci, te duci la școală, și… J ei bine, fete așa nu fac.
  • – De multe ori facem așa în alte domenii ale vieții – oglinda de multe ori e Cuvântul lui Dumnezeu, știi ce trebuie să faci, îți dai seama de aceasta – dar închizi Biblia și ai uitat că trebuie să schimbi acea atitudine din viața ta, să reînoiești acea dedicare față de Dumnezeu, să-ți ceri iertare de la acel prieten sau profesor sau părinte, etc.

– Biblia numește aceasta AUTOÎNȘELARE.

– Isus de multe ori când era pe pământ foarte mult vorbea despre acțiune nu doar despre cunoștințe – ce a spus Isus – dacă Mă iubiți – veți face ce vă spun eu.

– Dacă vrei să fii Ucenicul meu, renunță la ceea ce te leagă, renunță la viața ta, planurile tale egocentrice, mania ta, supărarea ta, și dedică-te Lui,

Isus mereu apela la aplicare nu doar la informare – anumite probleme din viața ta nu se vor rezolva până cînd nu te vei dedica lui Hristos.

 Dar iată aplicare a ceea ce știi:

25. Dar cine isi va adanci privirile in legea desavarsita, care este legea slobozeniei, si va starui in ea, nu ca un ascultator uituc, ci ca un implinitor cu fapta, va fi fericit in lucrarea lui.

Formula asculătrii:

Ascultare – Aplicare = Autoînșelare

Ascultare + Aplicare = Fericire în ceea ce faci.

 Ca să fii fericit în ceea ce faci – nu te opri la ascultare – treci la aplicare

Imaginează-ți c ear fi dacă majoritatea adevărurilor pe care deja le știm, am începe să le aplicăm în viața noastră. Ce s-ar întîmpla dacă ceea ce auzim la predici, citim în Biblie, ceea ce ne vorbește Dumnezeu într-o zi, imediat am aplica în a doua zi.

–       Am avea mai multă pasiune față de Dumnezeu.

–       Am fi mai mature în credință

–       Am avea relații mai puternice cu cei din jur

–       Ar fi mai puțină invidie, ură

Provocare: În următoarea săptămână – identifică un domeniu în care știi care e adevărul, și decide să aplici acel adevăr în viața ta. În fiecare zi cugetă la câte un adevăr și caută căi de aplicare în viața ta.

Autor: Vitalie Cucoș

6 octombrie 2013 (Mesaj predicat la biserica Speranța)

Valoarea ta!

Cît valorezi?

3 opțiuni:

  1. Mult
  2. Puțin
  3. Nimic

De ce crezi că valorezi atât?

  1. Mult – din cauza că poți face anumite lucruri – și dacă într-o zi nu le vei mai putea face?
  2. Puțin – pe ce te bazezi, pe ceea ce nu poți face sau pe comparația cu alte persoane?
  3. Nimic – cine te-a făcut să crezi așa? Chiar crezi că nu coști nimic?

Felul cum îți vezi valoarea va decide felul cum vei trăi viața.

  1. Dacă crezi că nu valorezi nimic – atunci te vei purta cu un mare dispreț față de tine însuți.
  2. Dacă crezi că alții nu valorează nimic – te vei purta foarte urât cu ei.
  3. Lucrurile pe care nu le prețuiești – le ignori.
  • Știi de ce oamenii se înjosesc de multe ori? – încearcă să-și ridice valoarea personală pe seama înjosirii valorii altcuiva.
  • Știi de ce ne bârfim de multe ori? – atunci când bârfesc pe cineva, de fapt prin asta vreau să spun că nu sunt așa – sunt mai bun ca persoana cealaltă.
  • Știi de ce invidiem? – din cauza că ne gândim că cineva e mai valoros ca noi și nouă asta nu ne place.
  • Când nu-ți cunoști valoarea nici nu știi cum să-ți folosești potențialul dat de Dumnezeu.

Știi, de fapt valorezi mult mai mult decât te gândești.

Ilustrație – Un fotbalist a fost cumpărat de un club de fotbal cu 2 mln de dolari. A doua zi fiind foarte bucuros și arătând destul de bine, cineva din prieteni i-a spus – Arăți azi de un million de dolari! La care fotbalistul a spus – de fapt 2 mln.

Nici una din opțiunile care le-am dat nu pot descrie cantitativ cât de valoroși suntem.

Mult – e puțin spus – de fapt e mult mai mult.

Ai o valoare fără preț.

Toți banii lumii nu ar fi în stare să acopere această valoare.

De ce ești atât de valoros???

 I. Ai fost creat de Dumnezeu.

Cine decide prețul unui produs?

Producătorul.

Psalmul 139

13. Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:

14. Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

15. Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.

16. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

Știi când un produs este vândut mult mai ieftin – când este furat, sau când cineva îi schimbă prețul.

  • Istoria cu cei care au intrat în magazin și au schimbat prețurile.
  • Trăim într-o societate cu valori schimbate, distorsionate. Punem accent pe lucruri neprețioase.
  • Părinții cred că banii pe care să-i dea copiilor e un lucru mai important decât educația lor.
  • Istoria cu tatăl care a fost la pește cu fiul său
  • Copiii cred că timpul cu gașca e mai important decât timpul cu părinții
  • Tinerii cred că a arăta băiat puternic înseamnă să fumezi și să bei.
  • Afacerile sunt mai importante decât caracterul. De aceea avem multă corupție.
  • Prețul tău nu e decis de cei care te înconjoară ci de Cel care te-a creat.
  • Ești unic, nimeni nu e ca tine.
  • Prin muzee știți care sunt cele mai scumpe lucruri? Lucrurile unice.
  • Ești atât de unic încât nimeni nu mai poate fi ca tine!
  • Dumnezeu nu face greșeli când crează ceva.
  • Dumnezeu ține mult la ceea ce a creat, mai ales la om.
  • Problema e că noi scultăm și credem miniuni spuse la adresa noastră.
  • Noi nu ne cunoaștem prețul, de aceea și ne privim de multe ori mult mai prejos.
  • NU veni și pune preț pe ceea ce nu este al tău. Nu ai nici un drept să devalorizezi ceea ce Dumnezeu a numit valoros.

Cînd numești pe cineva prost, neghiob, retardat, etc, etc. tu de fapt arunci o ofensă drept în fața lui Dumnezeu, El l-a creat pe acel om, ce drept ai tu să vii și să distrugi ceea ce El a creat???

  • Ești atît de valoros încît tu însuți ar trebui să-ți schimbi atitudinea față de ceea ce ești
  • Să te porți mai responsabil cu ceea ce ești din cauza că e foarte valoros
  • Cum te porți tu cu tine însuți e determinat de cum îți privești valoarea.
  • Din cauza că ești valoros trebuie să fii foarte atent ce faci cu tine însuți
  • Din cauza că alții sunt valoroși, la fel trebuie să te porți foarte atent cu ei.

 II. Ești iubit de Dumnezeu.

Ioan 3:16. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.

  • Cât de mult ne iubește Dumnezeu – așa de mult încât a plătit cu sine însuși pentru noi.
  • Atunci când mergi la o închisoare și vezi pe cineva acolo – a plăti cu tine însuți înseamnă să intri în inchisoare în locul acelei persoane, și să suporți pedeapsa acelei persoane. Iată aceasta a făcut Dumnezeu pentru tine și pentru mine.

 

  1. Ești valoros nu din cauza că ai făcut ceva, sau nu ai făcut ceva, ci din cauza că ești iubit de Dumnezeu.
  2. Ceea ce ne dă valoare e dragostea lui Dumnezeu.

Dragostea lui Dumnezeu te poate schimba

III. Dumnezeu are un plan cu tine.

Ieremia 29:11. Caci Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace, si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde.

De multe ori ne gândim să facem ceva pentru a ne simți importanți. Dumnezeu vrea să facem ceva pentru că deja suntem importanți.

Dumnezeu te poate folosi într-un mod minunat, chiar dacă în gândirea ta nu crezi așa.

Tu ai o alegere de făcut:

  1. Să cauți valoarea la Dumnezeu care te-a creat sau să tot cauți valoarea ta la oameni, care …
  2. Să te lași iubit de Dumnezeu care e plinde dragoste, sau să cauți această dragoste și acceptare la oameni care niciodată perfect nu au iubit.
  3. Să faci parte din planul lui Dumnezeu, sau să ratezi acest plan.

Când înțelegi cât de valoros ești în ochii lui Dumnezeu – valorezi relația cu El

Când înțelegi cât de iubit ești de Dumnezeu – începi să-L iubești și tu pe El

Când înțelegi că Dumnezeu are un plan pentru tine – începi să asculți de El.

Când înțelegi cât ești valoros în ochii lui Dumnezeu – începi să valorezi pa alții

Când înțelegi cât ești de iubit de Dumnezeu – începi să-i iubești pe alții

Când înțelegi planul lui Dumnezeu – începi să slujești pe alții

Chiar dacă nu observi aceasta – Ești foarte valoros în ochii lui Dumnezeu, ești foarte iubit de Dumnezeu, și Dumnezeu are un plan foarte bun pentru tine… nu-l rata.

Următoarea dată când

  • ești atacat de gânduri de subapreciere

  • cineva te-a înjosit

  • te îndoiești că prețuiești ceva

Adu-ți aminte – EȘTI DESTUL DE VALOROS ÎN OCHII LUI DUMNEZEU din cauza

că ești Creat de El, ești Iubit de El și El are un plan cu viața ta!

Teritoriul lui Dumnezeu

9 oct. 2011

Mesaj: Terioriul lui Dumnezeu

Trăim în această viaţă pe mai multe teritorii – teritoriul familiei, teritoriul prietenilor, teritoriul carierei. Mai este însă un teritoriu important – acesta e teritoriul lui Dumnezeu.

  • Ce reprezintă acest teritoriu?
  • Cum e să trăieşti pe el?
  • De ce să trăieşti pe el?

5 lucruri despre acest teritoriu

I. Pe teritoriul lui Dumnezeu, El controlează nu eu.

  • Nouă ne place să avem toate sub control, deoarece aşa ne simţim mai în siguranţă. De multe ori nu ne decidem să ascultăm de Dumnezeu deoarce ne gîndim că vom pierde totul de sub control.
  • Ne facem planuri fără Dumnezeu şi apoi îl rugăm pe Dumnezeu să le binecuvinteze. Şi cînd El nu le binecuvintează ne supărăm pe El.

Exemplu Biblic: Avraam:

Cei mai mulţi eroi ai Bibliei au ales să păşească pe acest teritoriu al lui Dumnezeu, unul din ei a fost Avraam. La un moment dat al vieţii sale Dumnezeu i-a făcut o provocare, l-a chemat să iasă din ţara în care trăia într-o ţară îndepărtată. Răspunsul lui Avraam a fost să asculte.

Plecarea şi sosirea lui Avram în ţara Canaan.

Geneza 12

1Domnul zisese lui Avram: “Ieşi din ţara ta, din rudenia ta, şi din casa tatălui tău, şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.

2Voi face din tine un neam mare, şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare, şi vei fi o binecuvântare.

3Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.

4Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, şi a plecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani, când a ieşit din Haran.

5Avram a luat pe Sarai, nevasta sa, şi pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe care le strânseseră şi cu toate slugile pe care le câştigaseră în Haran. Au plecat în ţara Canaan, şi au ajuns în ţara Canaan.

6Avram a străbătut ţara până la locul numit Sihem, până la stejarul lui More. Canaaniţii erau atunci în ţară.

7Domnul S-a arătat lui Avram, şi i-a zis: “Toată ţara aceasta o voi da seminţei tale.” Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase.

8De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, şi şi-a întins cortul, având Betelul la apus şi Ai la răsărit. A zidit şi acolo un altar Domnului, şi a chemat Numele Domnului.

9Avram şi-a urmat drumul, înaintând mereu spre miazăzi.

Atunci cînd eşti pe teritoriul lui Dumnezeu, El e în control. Şi teritoriul lui Dumnezeu nu este un loc anume ci este o stare de ascultare, o stare în care eşti conştient de faptul că de Dumnezeu depind lucrurile.

Exemple:

  1. Pregătirea predicii – cîteodată cînd mă apuc să pregătesc predica îmi dau seama la un moment dat că o pregătesc fără Dumnezeu dar vreau să vorbesc despre Dumnezeu, şi mă trezesc că cel care este în control sunt eu şi nu Dumnezeu, şi de obicei dacă merg aşa mai departe predica în cele din urmă nu va avea puterea lui Dumnezeu. Apelez în cele din urmăla Dumnezeu pentru gînduri, idei, scop în predică, explicare a pasajului.
  2. Slujire – atunci cînd alegem teritoriul lui Dumnezeu în slujire, în cele din urmă slujirea e binecuvîntată. Atunci cînd alegem noi să ţinem toate lucrurile sub control apar divergenţe, invidii, concurenţă, etc.
  3.  Facultate – cînd eşti pe teritoriul lui Dumnezeu, pur şi simplu te încrezi în El şi faci aşa cum Dumnezeu vrea în situaţii cînd eşti ispitit să mergi la compromis sau să spui o minciună sau să copii, etc.
  4. Serviciu – de multe ori alegem să ţinem noi totul sub control. Dar Dumnezeu vrea să alegem teritoriul Lui chiar şi la serviciu.

Mai departe în acest capitol din Geneza este scris că în Canaan a început o foame, şi Avraam a plecat în Egipt.

Geneza 12:

10A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s-a pogorât în Egipt, ca să locuiască pentru câtăva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară.

11Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: “Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă.

12Când te vor vedea Egiptenii, vor zice: “Aceasta este nevasta lui!” Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.

13Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.”

Şi în Egipt Avraam nu mai era pe teritoriul lui Dumnezeu, Avraam deja avea toate lucrurile în controlul său. A spus o minciună, Egiptenii l-au crezut, au luat-o pe Sara soţia lui şi au dus-o lui Faraon, şi Dumnezeu n-a lăsat pînă la urmă să aibă loc totul aşa cum planificase Avraam.

14Când a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă.

15Slujbaşii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o şi ei, şi au lăudat-o la Faraon; şi femeia a fost adusă în casa lui Faraon.

16Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; şi Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe, măgăriţe şi cămile.

17Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram Sarai.

Avraam trebuia să devină o binecuvîntare pentru alte neamuri, însă acum era un blestem pentru Faraon.

18Atunci Faraon a chemat pe Avram, şi i-a zis: “Ce mi-ai făcut? Pentru ce nu mi-ai spus că este nevasta ta?

19De ce ai zis: “Este sora mea”, şi am luat-o astfel de nevastă? Acum, iată-ţi nevasta; ia-o, şi pleacă!”

20Şi Faraon a dat poruncă oamenilor lui să-l petreacă pe el, pe nevasta sa şi tot ce avea.

II. Pe teritoriul lui Dumnezeu, El decide nu eu.

  • De multe ori nu prea lăsăm deciziile noastre lui Dumnezeu, din cauza că noi credem că El va alege ceea ce e cel mai greu şi mai neplăcut pentru noi.
  • Exemplul lui Avraam – Dumnezeu a decis să aibă un fiu prin care să binecuvinteze întregul pămînt.

Geneza 15:

1După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie, şi a zis: “Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tău, şi răsplata ta cea foarte mare.”

2Avram a răspuns: “Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii; şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.”

3Şi Avram a zis: “Iată că nu mi-ai dat sămânţă, şi slujitorul născut în casa mea va fi moştenitorul meu.”

4Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: “Nu el va fi moştenitorul tău, ci cel ce va ieşi din tine, acela va fi moştenitorul tău.”

Soluţia pe care a propus-o Sara, a fost una greşite, cu mari consecinţe.


Geneza 16

1Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar.

2Şi Sarai a zis lui Avram: “Iată, Domnul m-a făcut stearpă; intră, te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de la ea.” Avram a ascultat cele spuse de Sarai.

3Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe Egipteanca Agar, roaba ei, şi a dat-o de nevastă bărbatului său Avram, după ce Avram locuise ca străin zece ani în ţara Canaan.

4El a intrat la Agar, şi ea a rămas însărcinată. Când s-a văzut ea însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpâna sa.

5Şi Sarai a zis lui Avram: “Asupra ta să cadă batjocura aceasta, care mi se face! Eu însumi ţi-am dat în braţe pe roaba mea; şi ea, când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ. Să judece Domnul între mine şi tine!”

6Avram a răspuns Saraiei: “Iată, roaba ta este în mâna ta; fă-i ce-ţi place!” Atunci Sarai s-a purtat rău cu ea; şi Agar a fugit de ea.

Roabei Agar i s-a născut Ismael, din care au ieşti popoarele arabe, şi care pînă în ziua de azi sunt orientaţi împotriva la toţi oamenii.

  • Exemple:
  1.  Dacă păşeşti pe teritoriul lui Dumnezeu atunci cum să păşeşti mai departe trebuie să-L întrebi pe Dumnezeu.
  2.  Noi trăim într-o lume în care nu vedem totul dinainte, şi dacă chiar ştim care va fi viitorul, ştim că la urmă orice genunchi i se va închina lui Hristos, ştim că creştinii vor ajunge în cer biruitori, ştim că satan va fi legat şi aruncat în iazul cu foc, ştim că tot ce ne înconjoară va fi distrus, ştim că lucrurile materiale vin şi se duc, şi importante sunt comorile veşnice – oricum de multe ori alegem să trăim cu totul altfel, fie din cauza necredinţei, fie din cauza uitării, fie din cauza că nu întrebăm pe Dumnezeu, nu cerem părerea Lui şi nu lăsăm pe El să decidă.

Cel mai bine e cînd Dumnezeu decide, Dumnezeu vede totul în ansamblu, ba mai mult El deja are un plan bun pentru fiecare. Deci cel mai înţelept pentru un om e să accepte faptul că deciziile lui Dumnezeu sunt cele mai bune.

III. Pe teritoriul lui Dumnezeu, El primeşte slava nu eu.

  • Motivul pentru care facem multe lucruri, chiar şi legate de sfera slujirii este slava personală. Ne dorim atenţie, apreciere, laudă şi înălţare. Ştim că tot ce avem mai bun e dela Dumnezeu.Însă am dori mai mult ca slava pentru acestea să vină la noi, nula Dumnezeu.
  • Pentru a primi slavă personală trebuie să facem ceva cu forţele proprii, ca în cele din urmă rezultatul să fie apreciat şi lăudat. Atunci cînd alegi însă teritoriul lui Dumnezeu, atunci nu mai poţi face nimic cu forţele proprii, nu ai alteceva de ales decît să te încrezi în Dumnezeu şi să accepţi ceea ce El oferă. Şi în realitate nu poţi face prea multe lucruri cu forţele proprii, noi oamenii suntem prea slabi ca să facem cu puterile noastre lucrarea lui Dumnezeu.
  • Exemplu Biblic: Avraam a avut un moment în viaţă cînd s-a despărţit de Lot. Lot a mers spre Sodoma, şi în cele din urmă a ales să trăiască în Sodoma, iar Avraam a mers în partea opusă. Aceasta era înainte ca Sodoma să fie disturăs de Dumnezeu. Sodoma şi Gomora era supusă la un alt împărat, s-a răsculat, au avut un război, l-au pierdut, şi din Sodoma au fost luaţi ostatici, printre care era şi Lot, nepotul lui Avraam. Avraam cînd a auzit despre aceasta a luat luptătorii săi, a atacat pe cei ce au luat ca ostatic pe Lot, i-a învins şi l-a eliberat pe Lot. Iată ce s-a întîmplat mai departe:

Melchisedec binecuvântează pe Avram.

Geneza 14:

17După ce s-a întors Avram de la înfrângerea lui Chedorlaomer şi a împăraţilor care erau împreună cu el, împăratul Sodomei i-a ieşit în întâmpinare în valea Şave, sau Valea Împăratului.

18Melhisedec, împăratul Salemului, a adus pâine şi vin: el era preot al Dumnezeului Celui Prea Înalt.

19Melhisedec a binecuvântat pe Avram, şi a zis: “Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului şi al pământului.

20Binecuvântat să fie Dumnezeul Cel Prea Înalt, care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale!” Şi Avram i-a dat zeciuială din toate.

Zeciuiala dată de Avraam era un semn de închinare, şi preotul Melhisedec i-a făcut clar că Dumnezeu i-a dat această biruiunţă, şi Avraam s-a închinat, şi a recunoscut puterea şi ajutorul lui Dumnezeu.

IV.  Cel mai bine în această viaţă, e să trăieşti pe teritoriul lui Dumnezeu.

Explic de ce:

  1.  Acolo e pacea şi liniştea lui Dumnezeu
  2. Acolo simţi dragostea lui Dumnezeu şi o experimentezi
  3. Acolo eşti acceptat aşa cum eşti
  4. Acolo creşti şi te dezvolţi spiritual cu adevărat
  5. Acolo înţelegi cine eşti cu adevărat
    1. Care sunt darurile tale
    2. Care e chemarea ta
    3. Care sunt păcatele tale
    4. Care sunt nevoile tale
  6. Acolo Dumnezeu e slăvit prin viaţa ta
  7. Acolo ajungi să iubeşti în loc să critici
  8. Acolo primeşti direcţia în viaţă şi putere pentru a merge după ea
  9. Acolo ai bucuria adevărată
  10. Acolo ai putere să înfrunţi ispitele şi păcatul
  11. Acolo Dumnezeu te schimbă, nu mai trebuie să te chinui din răsputeri şi la urmă oricum să nu se primească nimic.

Ce se află în afara teritoriului lui Dumnezeu:

Lipsă de scop, spiritualitate falsă, aroganţă, lipsă de dragoste faţă de cei din jur, nelinişte sufletească, gol interior, frică şi neîncredere în bunătatea şi dragostea lui Dumnezeu, decizii greşite cu consecinţe neplăcute. Daruri spirituale care nu vor fi nici folosite, nici dezvoltate.

V.  Eu am decizia să păşesc sau nu pe acest teritoriu.

Romani 12:1

Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 

Predica – Tipuri de dragoste!

Data – 4 septembrie 2011

Predicator – Călin Cristi

Tema: Tipuri de dragoste

Partea I

Partea II

Predica – Avem nevoie de schimbări…

21 august 2011

Biserica Învierea

Mesaj: Avem nevoie de schimbări

Se întîmplă să te trezeşti dimineaţa şi să te gîndeşti – „am nevoie de o schimbare în viaţa mea, altfel nu ştiu cum va mai merge”.

Se întîmplă să priveşti televizorul şi să vezi ce se întîmplă în situaţia politică, sau socială, observi multă corupţie, nedpreptate, ură între oameni şi te gîndeşti – ţara asta are nevoie de o schimbare, altfel nu mai ştiu unde ajungem.

Poate de multe ori venind la biserică, sau întorcîndu-te de la biserică începi să te gîndeşti – în biserica asta trebuie de făcut o schimbare – altfel nu mai ştiu ce va fi.

Posibil sunt anumite dependenţe de care eşti robit – fie internetul, mîncatul excesiv sau fumatul – şi înţelegi undeva că ar fi bine cumva să scapi de ele.

Posibil ai anumite deprinderi de care ai vrea să scapi – fie e vorba despre deprinderea de a întîrzia, sau de a lua prea multe asupra ta, fie a lăsa lucrul început la jumătate.

Poate este o viaţă în neascultare de Dumnezeu – observi că nu mai ai nici chef de rugăciune, nici Biblia să o citeşti şi nici la biserică să mai mergi – şi înţelegi că ai nevoie de oschimbare la acest capitol.

Poate este o frică de oameni cu care trăieşti – şi ea te împiedică să te apropii de oameni, sau te împiedică să le spui despre Dumnezeu, sau să-i mustri atunci cînd crezi că e nevoie. Şi înţelegi ar fi bine cumva să te schimbi şi să devii mai îndrăzneţ.

Aş vrea să vorbesc astăzi despre schimbări – mesajul l-am intitulat – „Avem nevoie de schimbări”. Fiecare din noi ştie de ce schimbări are nevoie. Aş vrea să vorbesc despre 6 paşi pentru a ajunge la o schimbare reală în viaţă…

Primul pas:

1. E important să vrei să schimbi ceva.

E foarte greu să schimbi ceva atunci cînd nu vrei să schimbi nimic.

E foarte greu să motivezi pe cineva să facă ceva atunci cînd ele nu vrea să facă nimic.

E foarte greu să ajuţi pe cineva să scape de o dependenţă atunci cînd el singu nu vrea asta.

Primul pas spre o schimbare e dorinţa de a te schimba.

Posibil că prietenii tăi ştiu ce schimbări ar fi bine să faci în viaţa ta, şi pentru a părea mai bun în ochii lor le spui – „De mîine, sau începînd cu o zi de luni, eu voi începe să mă schimb, eu voi lepăda aceasta, sau voi înceta să facă un lucru sau altul”.

Însă încercă să te evaluezi – vrei într-adevăr asta.

  • Ce vrei mai tare – să scapi de dependenţa de jocuri la computator sau vrei să treci cît mai curînd la următorul nivel în acel joc?
  • Vrei într-adevăr să scapi de vreo altă dependenţă sau spui asta doar pentru a impresiona prietenii, pe cînd în inimă nu ai nici o intenţie serioasă în această privinţă?
  • Vrei într-adevăr să-L cunoşti pe Dumnezeu sau doar foloseşti un limbaj spiritual din nou, pentru a impresiona pe alţii?

 Totul se începe de la o dorinţă puternică.

Un alt pas:

2. Cere ajutor.

În primul rînd cere ajutor dela Dumnezeu.

În foarte multe locuri din Biblie Dumnezeu ne încurajează să cerem:

Iacov 1:5

Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.

Iacov 4:2-3

2Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi, şi vă luptaţi; şi nu aveţi, pentru că nu cereţi.

3 Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre.

Matei 7:7-8

7 Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.

8 Căci oricine cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

Filipeni 4:

6Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.

7Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.

Isus a mai spus un caz despre rugăciune – cînd o femeie se ducea la un împărat să ceară dreptate pentru ceva anume. Împăratul nu prea era interesat să o ajute, însă din cauza insistenţei ei, el a ajutat-o.

Într-un alt caz – cineva a rugat pe ucenicii lui Isus să vindece pe fiul său de demoni şi ucenicii lui nu l-au putut vindeca. Isus l-a vindecat, şi ucenicii l-au întrebat de cei ei nu au putut să-l vindece, şi Isus le-a răspuns:

Matei 17:

19Atunci ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis, deoparte: “Noi de ce n-am putut să-l scoatem?”

20″Din pricina puţinei voastre credinţe”, le-a zis Isus. “Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: “Mută-te de aici colo”, şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.

21Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post.”

Dumnezeu ne încurajează să ne rugăm nu numai pentru noi dar şi pentru alţii :

1 Timotei 2 :

1Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii,

2pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea.

3Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,

4care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.

De multe ori cînd comunicăm în diferite grupuleţe – ajungem să vorbim şi despre politică, şi se începe o critică la adresa fiecăruia – « Acesta nu-i bun, celalt e făţarnic, al treilea e prea egoist, al patrulea mai este nu ştiu cum, nimeni nu se gîndeşte la ţară, şi aşa mai departe…».

Aş vrea să întreb

  • Cînd ultima dată te-ai rugat pentru cei din parlament, pentru preşedinte, pentru primar, pentru situaţia politică ?

Pavel îi încuraja pe fraţii lui în credinţă să se roage pentru el.

  • Cînd te-ai rugat ultima dată pentru liderii bisericii, ca Dumnezeu să le dea înţelepciune cum să conducă şi să-şi îndeplinească responsabilităţile ?
  • Cînd ultima dată te-ai rugat pentru biserica pe care o fregventezi ?

Rugăciunea e o armă foarte puternică în mîna unui creştin. Cea mai mare greşeală a creştinului este să nu o folosească.

Cere ajutor de la Dumnezeu, dar cere ajutor şi de la alţi creştini.

În planul lui Dumnezeu pentru omenire un loc foarte important îl ocupa biserica. O comunitate de oameni care cred în Dumnezeu şi se adună împreună pentru a se închina Lui. Dumnezeu a planificat biserica în aşa fel ca fiecare membru al ei să aibă nevoie de alţii, şi alţii să aibă nevoie de el. De aceea nu a dat toate darurile spirituale unui singur membru ci la toţi diferite. Atunci cînd într-o biserică nimeni nu mai are nevoie de nimeni, atunci acea biserică – poţi să spui că e pe moarte, sau este deja moartă.

Avem nevoie să cerem ajutor de la alţii, oricare ar fi problema cu care ne confruntăm. Avem nevoie să ne deschidem unul faţă de altul şi să recunoaştem slăbiciunile noastre, nevoile noastre.

Ideea grupurilor mici e o idee foarte bună deoarece anume acolo are loc această relaţionare, acest ajutor reciproc.

3. Crede-L pe Dumnezeu.

Matei 21:

20Ucenicii, când au văzut acest lucru, s-au mirat, şi au zis: “Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?”

21Drept răspuns, Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: “Ridică-te de aici, şi aruncă-te în mare”, se va face.

22Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.

Ceea ce-i împinge pe oameni la acţiune este ceea cei ei cred cu adevărat.

« Cel ce se roagă dimineaţă să plouă şi se roagă cu credinţă, îşi ia umbrela cînd iese din casă. »

4. Aşteaptă.

Poate te rogi de mult timp pentru rudele tale ca ei să-L cunoască pe Dumnezeu şi vezi că nu se întîmplă nimic – e nevoie să mai aştepţi.

Poate te rogi pentru o schimbare în biserica ta, şi nu vezi nici un răspuns la moment – e nevoie să mai aştepţi.

  • Moise a aşteptat 40 de ani pînă Dumnezeu l-a adus la condiţia de a putea într-adevăr să-şi ajute poporul.
  • Avraam a aşteptat pînă la adînci bătrîneţe promisiunea lui Dumnezeu că va avea un fiu.
  • Isus a aşteptat 30 de ani pînă să-şi înceapă slujirea lui pe pămînt.

Graba strică treabă – spune un proverb de al nostru.

În cazul lui Avraam, soţia lui Sara s-a grăbit să-L ajute cumva pe Dumnezeu. Ştia că ea nu putea să aibă copii, erau deja bătrîni, şi ideea care i-a venit a fost să-i dea pe roaba ei Agar ca să se culce cu Avraam şi astfel ea va avea un copil – şi iată promisiunea îndeplinită.

Graba ei a adus la apariţia unui popor care luptă pînă acum împotriva creştinizmului şi împotriva întregului glob pămîntesc.

Poate de mult timp te rogi pentru un soţ sau o soţie, şi ştii că ar fi bine ca el sau ea să fie creştin. Priveşti în biserică şi nu prea vezi nici un partener potenţial, timpul însă trece şi trebuie să faci ceva – şi începi deja să cauţi persoana potrivită printre cei necreştini.

Biblia spune să nu ne înjugăm la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi.

Mai bine e să trăieşti singur decît cu o persoană nepotrivită.

5. Acceptă ceea ce Dumnezeu oferă.

Apostolul Pavel avea un neajuns, poate era fizic poate era ceva altceva – Pavel îl numea „Ţepuş în carne”, şi cel mai probabil că îl deranja foarte mult. El s-a rugat ca Dumnezeu să i-l i-a şi Dumnezeu i-a răspuns că harul Lui îi este deajuns, puterea sa în slăbiciune este făcută desăvîrşită.

2 Corinteni 12:7-9

7Şi ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să mă îngâmf.

8De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia.

9Şi El mi-a zis: “Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine.

Dumnezeu de multe ori foloseşte neajunsurile noastre într-un mod foarte special.

Este o istorioară despre un slujitor al unui om care aducea apă de la un izvor cu două ulcioare. Unul era bun, altul era crăpat, aşa încît de fiecare dată cînd era umplut, apa curgea din el pînă ajungea acasă. Din cauza asta ulciorul spart se complexa foarte mult, se supăra pe el însuşi, şi celalalt ulcior bun îl mai privea cu dispreţ. Şi acest ulcior i-a spus celui care îl căra în fiecare zi – „ascultă de ce mă mai foloseşti atîta pentru a aduce apă, nu vezi că sunt spart şi vărs multă apă pe drum?”. Băiatul i-a răspuns – „Cînd ne vom duce următoarea dată la apă să priveşti partea ta a drumului şi pe cealaltă parte”. Şi ulciorul spart a observat că pe partea lui erau flori pînă la izvor, pe cealaltă parte nu era nimic. Atunci băiatul i-a spus – „Eu am observat neajunsul tău şi am hotărît să-l folosesc pentru ceva bun, de aceea am semănat flori pe partea ta a drumului aşa încît de fiecare dată cînd ne întoarcem la izvor tu le uzi, şi pe urmă eu le strîng pentru a le pune în casa stăpînuluipe masă”.

Pe de altă parte Dumnezeu nu oferă numai lucruri pe care noi le privim ca neajunsuri dar şi lucruri pe care am putea să le privim ca surplusuri. Cîteodată cerem ceva şi Dumnezeu ne dă mul mai mult decît cerem.

Dacă Dumnezeu dă ceva, ia şi bucură-te de asta.

 6. Fă ceea ce ţine de tine.

Într-o localitate era o inundaţie, şi toţi erau evacuaţi de acolo. Cînd apa abia se ridica, cineva cu maşina îi spune lui moş Ion să se suie pînă vine inundaţia, şi moş Ion îi spune – „Nu merg, eu cred că Dumnezeu mă v-a salva de inundaţia asta”. Cînd deja era pînă la brîu, cineva cu barca a venit şi i-a spus lui moş Ion să se suie, şi el din nou – „Pe mine Dumnezeu o să mă salveze”. Cînd apa era ridicată pînă la acoperiş a venit un elicopter să-l salveze pe moş Ion, şi moş Ion din nou a refuzat spunînd că pe el Dumnezeu îl va salva. Apa s-a ridicat şi mai mult şi moş Ion s-a înecat şi a ajuns în faţa lui Dumnezeu şi nemulţumit Îi spune – „Doamne, eu cred în tine, şi toată viaţa te-am slujit – credeam că mă vei salva de aceasta inundaţie dar m-ai lăsat să mă înec”. La care Dumnezeu îi răspunde – „eu am încercat de trei ori să te salvez: Am trimis maşina, pe urmă barca pe urmă şi elicopter am trimis şi tu le-ai refuzat pe toate”.

Dacă vrei să faci o schimbare în viaţa ta, fă ceea ce ţine de tine. Dumnezeu nu va face totul în locul nostru ci ne va lăsa şi o parte a noastră de responsabilitate.

Dacă vrei să creşti spiritual:

–         începe să petreci timp sistematic cu Dumnezeu

–         citeşte cărţi creştine

–         ascultă predici

–         întîlneşte-te cu creştini care la fel vor să crească spiritual.

Dacă vrei să ai o formă fizică bună – începe măcar să alergi dimineaţa.

Dacă ai vreun conflict cu cineva şi vrei să-l rezolvi– cel puţin cere-ţi iertare dacă tu eşti vinovat.

Deci ca concluzi pot spune doar:

Ceea ce e imposibil la om, e posibil la Dumnezeu. Schimbările de care avem nevoie vor deveni o realitate în viaţa noastră dacă:

  • Le vom dori,
  • Le vom cere,
  • Îl vom crede pe Dumnezeu,
  • Vom aştepta cu răbdare,
  • Vom accepta ceea Dumnezeu va da şi
  • Vom face ceea ce depinde de noi!

Foloasele mele şi foloasele altora…

Predica: “Foloasele mele şi foloasele altora”

Data: 29 mai 2011

Autor: Vitalie Cucoş

Sunt zile în viaţa noastră cînd dimineaţa cedezi locul cuiva în transport, la amiază ajuţi un coleg de serviciu, seara te întîlneşti cu cineva pentru a susţine şi a încuraja. Faci toate acestea din cauza că îţi pasă de acei oameni pe care îi ajuţi.

Sunt însă şi alte zile cînd parcă toţi cu ceva îţi sunt datori, atunci cînd eşti invidios pe cei ce au un succes mai bun ca tine, cei care au un dar spiritual pe care ai fi vrut să-l ai tu, sau popularitate mai multă ca a ta.

Sunt zile de duminică în care venim la biserică, şi nu ne pasă deloc ce se întîmplă în viaţa celui de alături, sunt zile în care atit de mult ne-am luat cu problemele noastre şi nevoile noastre, că nu mai vedem pe nimeni altcineva.

Dacă ar fi să concluzionăm această stare într-un cuvînt atunci acest cuvînt ar fi – EGOISM!

Din fire noi toţi suntem egoişti. Şi din fire întotdeauna vrem ca totul să se facă pentru noi, totul să fie orientat spre noi, şi orice lucru să fie spre folosul nostru. Din cauza aceasta noi fie manipulăm, fie purtăm măşti, fie suntem indiferenţi de toţi ceilalţi din jur.

A te gîndi numai la tine – este o valoare lumească. Lumea dictează – „Fă totul în aşa fel ca ţie să-ţ fie bine”, „Caută-ţi mai întîi binele tău”, „Dacă-ţi aduce plăcere ceva, fă asta”. În să nu acestea sunt şi valorile lui Dumnezeu. De multe ori creştinii în biserică concurează între ei, fie la spiritualitate, fie încercînd să arate cine arată mai bine în ochii celorlalţi. Însă nu acestea sunt valorile lui Dumnezeu.

Valorile lumeşti în majoritatea cazurilor sunt exact contrare valorilor lui Dumnezeu.

  • Dumnezeu spune “iubeşte” – lumea spune – “urăşte”.
  • Dumnezeu spune “fii sincer” – lumea spune – „dacă te ajută să ieşi din încurcătură – amăgeşte”
  • Dumnezeu spune “ai grijă de alţii” – lumea spune – „gîndeşte-te numai la tine”.

Noi suntem copiii lui Dumnezeu, nu mai suntem copiii lumii. Nu mai trebuie să trăim după valorile lumii, ele ne distrug pe noi, şi distrug şi biserica.

Ce totuşi uneşte o biserică? Iată ce spune Biblia la Filipeni:

Filipeni 2:

1Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire şi vreo îndurare,

2faceţi-mi bucuria deplină, şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gând.

Lucruri care aduc unitate într-o biserică:

  • Îndemnare în Hristos – sfătuire, motivare
  • Mîngîiere în dragoste – susţinere, încurajare
  • Legătură a Duhului – o comuniune apropiată cu Duhul Sfînt
  • Milostivire şi îndurare – grijă faţă de alţii

Pe lîngă lucruri care aduc unitate sunt şi lucruri care pot şi să dezbine relaţiile între creştini

Filipeni 2:3 Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi. 

A face lucrurile cu intenţia

  • de a fi mai popular, sau
  • de a fi mai bine văzut de alţii, sau
  • a arăta mai bine decît ceilalţi vine din slava deşartă pe care ne-o dorim.

Atunci cînd motivaţia noastră este slava deşartă – atunci rezultatul va fi invidia, egoismul, bîrfa, ura faţă de ceilalţi, critica la adresa celorlalţi. Noi bîrfim şi criticăm de multe ori pe ceilalţi cu scopul de a ne ridica imaginea noastră înjosind pe ceilalţi.

Mîndria merge înainte căderii, spune Biblia.

Viaţa e mult mai frumoasă cînd te smereşti. Smerenia în faţa lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor este o virtute, o calitate la care trebuie să tindă orice creştin. Oamenii mîndri de obicei sunt respingători. Într-un mediu unde sunt oameni mîndri se simte o atmosferă încordată, în care ţi-i frică cumva să te deschizi sau să faci ceva în plus, te simţi parcă apăsat de atitudinea aceasta de mîndrie. Oamenii smeriţi de obicei atrag la ei oamenii, şi într-un mediu unde oamenii sunt smeriţi te simţi mult mai bine să fii aşa cum eşti, să nu încerci să pari cineva.

Smerenia te ajută să priveşti pe alţii mai presus decît tine însuţi. Antidotul pentru egoism este să priveşti pe alţii mai presus decît tine. Cum practic să pui pe alţii mai presus decît tine? Gîndindu-te mai mult la foloasele lor decît la ale tale.

Filipeni 2:4 Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora. 

Indiferenţa unul faţă de altul e un rezultat al concentrării excesive numai la nevoile noastre, problemele noastre, îngrijorările noastre. Însă în jurul nostru mai sunt oameni care au nevoie de grijă, acceptare, atenţie.

Nu vom avea nici unitate, nici creştere ca biserică atîta timp cît fiecare din noi se va concentra numai la nevoile lui. Atunci cînd fiecare aşteaptă să fie slujit, şi nu slujeşte mai întîi, atunci nimeni nici nu este slujit.

Slujirea mai întîi este o atitudine, pe urmă o acţiune.

Exemplul suprem al grijii pentru foloasele altora, este Isus, despre care şi se vorbeşte mai jos în acest pasaj.

Filipeni 2:

5Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus:

6El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,

7ci S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.

8La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.

9De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult, şi I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume;

10pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ,

11şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.

Isus era Dumnezeu. Însă El a renunţat la drepturile Sale pentru a sluji oamenii, pentru a căuta folosul oamenilor. Lui toţi trebuiau să i se închine, El însă s-a dezbrăcat de drepturile sale pentru a sluji oamenilor. A luat poziţia de rob. Acum, închipuie-ţi că eşti directorul unei companii mari şi foarte prestigioase, şi la un moment dat decizi să dezbraci haina ta, să laşi cravata, să îmbraci o haină de măturător şi să mergi să ajuţi măturătorii de afară.

Isus a acceptat să moară chiar cu cea mai înjositoare moarte pentru binele oamenilor, pentru ca oamenii să poată să fie salvaţi.

Ca rezultat Dumnezeu L-a înălţat foarte mult. Acum în zilele în care trăim, Numele lui Isus este neglijat, este evitat, pentru Numele Lui Isus poţi să fii înjosit, în unele ţări chiar omorît, însă spune Biblia că va veni un timp cînd toţi se vor pleca în genunchi în faţa Lui – unii de bună voie, alţii de nevoie. Toţi cei din rai, toţi cei de pe pămînt, toţi cei din iad – vor pleca genunchii în faţa Lui.

Şi Pavel face aşa o concluzie:

Filipeni 2:12 Astfel dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. 

A fi mîntuit este un privilegiu, dar este şi o responsabilitate. O responsabiltate faţă de Dumnezeu, şi o responsabilitate faţă de cei din jur.

Noi avem toate resursele şi puterea necesară pentru a sluji pe cei din jur, pentru că Dumnezeu ni le dă. Un verset mai jos Pavel spune:

Filipeni 2:13 Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.

Trei paşi de aplicaţie practică:

1. Uite în jurul tău şi identifică persoanele ce au nevoie de ajutor;

2. Gîndeşte-te ce tu ai putea face pentru ei:

  • Să te rogi,
  • Să încurajezi,
  • Să suni,
  • Să scrii un email,
  • Să petreci timp,
  • Să te împaci,
  • Să ierţi,

3. Fă asta cît mai curînd, nu amîna pe prea mult timp. 

Botezul de pe 28 mai

Pe 28 mai am avut organizat un botez în incinta bisericii Golgota. Felicităm pe cei ce au făcut acest pas de ascultare faţă de porunca lui Hristos şi le dorim să progreseze în relaţia lor cu Dumnezeu.

Mai multe poze de la acest botez, pe acest link.

De ce e important ca un creştin să se boteze???

22 mai 2011 

Mesaj: De ce e important un creştin să se boteze?

Un lucru care se întîlneşte în creştinism este botezul cu apă. Dea lungul istoriei creştinii au fost botezaţi, după convertire. Tot de-a lungul istoriei au apărut şi botezul copiilor, şi alte reguli privitor la botez. De exemplu – unii afirmă că trebuie să treacă un timp pînă vei primi botezul. Ce de fapt este botezul? Ce botezul nu este? De ce un creştin trebuie să se boteze? Şi cînd e cel mai bine să facă acest pas?

Haideţi să le luăm pe rînd:

Ce este botezul?

În primul rînd cuvîntul botez este un cuvînt grecesc baptizio, care înseamnă a scufunda. Acest cuvînt era folosit la vopsirea hainelor, atunci cînd hainele erau scufundate în colorant şi scoase cu o altă culoare pe ele.

În al doilea rînd reprezintă un simbol – tot o scufundare, numai că o scufundare în moartea lui Isus. Atunci cînd primeşti botezul te identifici cu moartea lui Isus la imersiune, şi te identifici cu învierea lui Isus la ridicare.

Romani 6:4-5

4Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.

5În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui.

Botezul nu te face credincios, el arată că deja eşti credincios.

Botezul simbolizează o nouă viaţă la care treci:

2 Corinteni 5:17

17Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură (Sau: zidire.) nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.

Botezul mai este o declaraţie publică a faptului că eşti cu adevărat creştin.

Ce nu este botezul?

Botezul nu este un mijloc de salvare. Botezul nu te salvează. Faptul că primeşti botezul nu înseamnă că asta te va salva. Credinţa salvează, şi este o anumită ordine în Biblie legată de botez, şi anume – întîi credinţa, pe urmă botezul ca o confirmare a credinţei.

Marcu 16:16

15Apoi le-a zis: “Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.

16Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit.

În multe biserici se practică botezul copiilor, şi dacă privim în Biblie, nu găsim nicăieri o astfel de practică, din cauza că botezul are o anumită logică şi o anumită esenţă. Şi anume – omul care a înţeles ce este salvarea ce o o oferă Dumnezeu şi o primeşte prin credinţă, poate afirma prin botez că el deja a crezut în Hristos ca Mîntuitor şi Domn. Pe cînd un copil nu înţelege încă ce e aceea credinţă, cum poate el să confirme că o are.

Botezul nu spală de păcate. Nu apa spală păcatele, ci sîngele Domnului Isus. Suntem spălaţi de păcate, la fel prin credinţă, prin botez doar demonstrezi faptul că deja eşti spălat de păcate.

De ce e important ca un creştin să se boteze?

Chiar e nevoie de respectat acest principiu, chiar este nevoie ca fiecare creştin să se boteze? Răspunsul este “Da” şi argumentul cel mai puternic este că “Botezul este porunca Domnului Isus“. Este foarte interesant că în Noul Testament, nu se vorbeşte prea mult despre multe ritualuri pe care biserica trebuia să le facă. Nu este bătut în cuie la ce oră şi în ce zi trebuie să se întîlnească o biserică, însă ceea ce este poruncit de Isus, este Cina Domnului şi Botezul. Odată ce Isus le-a poruncit, atunci înseamnă că pentru El aceste lucruri sunt foarte importante şi înseamnă că şi pentru noi trebuie să fie importante.

 Matei 28

19Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

20Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.

Este un act de maturitate şi ascultare. Prin botez arăţi că crezi ceea ce Isus a poruncit şi a învăţat.

Unele lucruri care ar putea opri de la a primi botezul ar fi:

  • „Odată ce am fost botezat cînd eram mic, chiar e nevoie să fiu botezat a doua oară?” Botezul e un act de ascultare ce vine în urma credinţei în Domnul Isus şi o realizare a unei porunci. O înţelegere a esenţei salvării, atunci cînd eram copii nu prea înţelegeam, adică nu înţelegeam de loc ce se întîmpla, deci ar fi bine să fie făcut acum corect cînd înţelegi ce faci. Plus
  • O altă piedică pentru a primi botezul pot fi anumite frici, că undeva se va cere ceva mai mult de la viaţa de credinţă pe care o trăieşti…, şi undeva aşa şi este, odată ce primeşti botezul, demonstrezi public ceea ce deja ai decis în interior. Odată ce demonstrezi public că eşti creştin va fi şi nevoie să trăieşti ca un creştin.
  • Frica de reacţia părinţilor şi rudelor. Realitatea arată că chiar dacă părinţii necreştini dau voie copiilor să fregventeze biserica, ei încep să se împotrivească atunci cînd copiii iau decizia să primească botezul. Şi aici vine decizia de cine vrei să asculţi mai mult. Biblia spune că este un preţ pentru ascultarea de Domnul Isus. Şi în acest preţ intră dispreţul din partea celor apropiaţi, mustrarea şi împotrivirea părinţilor, respingere, etc. Însă tot Biblia spune că ceea ce pregăteşte Dumnezeu este mult mai valoros dacă ascultăm de El.
  • Un alt motiv din care împiedică de a primi botezul este dorinţa de a deveni înîi perfect apoi apt pentru a primi botezul. La perfecţiune însă pe acest pămînt nu vom ajunge, vom ajunge doar în cer.

Cînd e cel mai bine să primeşti botezul?

De îndată după ce ai crezut. Exemplul cu famenul Etiopian. Era un ministru de finanţe al Etiopiei, ce se întorcea din Ierusalim şi citea din cartea proorocului Isaia, şi Dumnezeu l-a trimis pe Filip ca să-i explice ceea ce citea, adică să-i explice Evanghelia. Acest bărbat a crezut, şi tot atunci a primit şi botezul.

Fapte 8:35-39

35Atunci Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta, şi i-a propovăduit pe Isus.

36Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: “Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?”

37Filip a zis: “Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: “Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.”

38A poruncit să stea carul, s-au pogorât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.

39Când au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie… 

Botezul este un moment important de decizie. Este un moment de ascultare. E important să conştientizezi de ce faci acest pas, şi e important să fii îndrăzneţ în facerea acestui pas. Este porunca lui Isus, şi ceea ce aduce botezul de multe ori este  creşterea spre maturitate în Isus. Botezul nu e ultimul pas în viaţa spirituală, ci aş spune e al doilea. Primul este credinţa, al doilea botezul, iar al treilea şi toate celelalte sunt viaţa de ucenicie.

 

Botez pe 28 mai

Pe 28 mai, 2011, ora 11:00, va avea loc un botez, în incinta bisericii Golgota la Telecentru

This slideshow requires JavaScript.